Biserica de lemn din Ersig

La 2 iulie 1939 a fost pusă piatra fundamentală de către protopopul Isaia Suru, administratorul protopopesc al Caransebeşului. Lucrările au fost continuate fără întrerupere, astfel că biserica a fost terminată în luna octombrie 1939. Biserica este situată la o înălţime de 1550 m, este construită din bârne de brad cioplite. Dimensiunile construcţiei sunt de 9 metri lungime şi 8 metri lăţime, iar turla are o înălţime de 20 de metri.

Frumuseţea naturală a locului i-a determinat pe oamenii de bună-credinţă să construiască, în anii 1945-1946 o frumoasă bisericuţă din lemn, asemenea bisericilor de lemn din Maramureş. Iniţiativa construirii unui schit aparţine domnului ing. Alexandru Papp, director general al Societăţii U.D.R. (Uzinele şi Domeniile Reşiţa). Proiectul a fost realizat de arhitectul Gheorghe Răureanu în anul 1943. Turla este aşezată pe un schelet metalic pentru a rezista vânturilor puternice şi viscolelor frecvente în zonă.

În martie 1908 românii din aceste locuri decid înfiinţarea unui fond pentru zidirea bisericii lor în Anina însă, abia în 21 septembrie 1930 a fost pusă piatra de temelie a acestei ctitorii. Biserica este construită în stil neobizantin.  Prima sfinţire a bisericii a avut loc la data de 12 noiembrie 1939, iar a doua s-a realizat în 21 mai 2009.  sursa text: episcopiacaransebesului.ro sursa foto: Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Anina Centru 

Monument istoric de importanță națională, biserica a fost construită între anii 1872-1873 în stil neogotic, pe locul unei alte biserici romano-catolice construită în 1787. Odată cu sărbătorirea a 100 de ani de existență a localității Steierdorf, biserica a fost și ea sfințită, la data de 8 iunie 1873. Un an mai târziu, cele trei clopote confecționate în turnătoria regală a meșterului Ignatz Hilzer din Wiener Neustadt au fost sfințite și botezate. sursa text: turism.cjcs.ro

La data de 22 septembrie 2013, pe platoul de la hotarul localitatilor Bozovici, Eftimie Murgu (Rudaria) și Bania, s-a pus ridicat Mănăstirea Țării Almăjului, din dorința unor credincioşi almăjeni de a avea în mijlocul lor o vatră monahală şi un centru social.  Mănăstirea este situată într-un cadru natural aparte, chiar în centrul Văii Almăjului. Atfel că, munții ce o strâjuiesc lasă impresia unei cetăți naturale departe de agitația lumii contemporane, pe aici trecând doar râul Nera, apa sacră a almăjenilor. sursa text: manastireataraalmajului.ro sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România

Iniţiativa de a ridica un aşezământ monahal la marginea satului Putna, de pe Valea Almăjului i-a aparţinut plutonierului adjutant Luca Zăvoianu, fiu al satului, care a contribuit prin donarea terenului necesar. Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă la data de 6 august 1996. În toamna anului 1996 a început construcţia mănăstirii şi fost turnată temelia unei clădiri care cuprinde 19 chilii, paraclisul, trapeza şi bucătăria. În martie 1997, a sosit ieromonahul Sava Gana, numit mai târziu stareţ, care împreună cu alţi călugări, au administrat schitul. Astfel, prin contribuția acestora și a oamenilor de bună credinţă s-a construi corpul de chilii de chilii, paraclisul de vară, cel de iarnă, precum şi un sector agro-zootehnic în apropierea schitului. În anul 1999 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ridicat schitul la rang de mănăstire. De atunci, aceasta poartă hramul „Schimbarea la faţă a Mântuitorului Iisus Hristos”. sursa text: episcopiacaransebesului.ro sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România

Despre trecutul Mănăstirii cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” Piatra Scrisă există multe legende. Una dintre ele povestește despre cum, atunci când s-a luat hotărârea construirii unei căi ferate pe ruta Caransebeş-Orşova, conform planului, la deschiderea unui tunel într-o stâncă de lângă localitatea Armeniş, se afla icoana Sfintei Treimi. În urma descoperirii, credincioşii din aceste locuri au fost nemulţumiţi de continuarea tunelului pe aceeaşi direcţie, ştiind că icoana are o semnificaţie  importantă pentru întreaga zonă. Astfel, conducătorul lucrărilor, Inginerul Mihlheisen, a fost pus în situaţia de a schimba calculele planului, deviind ieşirea tunelului spre Armeniş, la câţiva metri înspre apus de icoană. sursa text sursa foto

Mănăstirea poartă hramul "Cuvioasa Parascheva", piatra sa de temelie fiind așezată la data de 14 octombrie 1994. În toamna aceluiași an au venit și primele surori care au început strângerea de fonduri financiare și materiale pentru construcția lăcașului. Biserica este construită în stil moldovenesc, iar în 1995 s-a mai început și construirea unui corp de clădire care cuprinde chiliile maicilor. sursa text: turism.cjcs.ro

Săpăturile arheologice efectuate pe Clisura Dunării au scos la iveală şi câteva obiecte cu însemne creştine care datează din secolele IV-V, dovedindu-se astfel existenţa în aceste locuri a unei vieţi creştine timpurii. Îndemnaţi de aceste descoperiri, protopopul Ion Văran al Oraviţei şi primarul comunei Sicheviţa, Gheorghe Birtea, au propus Consiliului Eparhial al Episcopiei Caransebeşului înfiinţarea unui schit pe malul Dunării. Ca o recunoaştere a strădaniilor viețuitorilor aşezământului monahal de la Gornea, la propunerea Preasfinţitului Lucian, Episcopul Caransebeşului, în cadrul Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, ce a avut loc la data de 18 noiembrie 2010, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului, schitul a fost ridicat la rang de mănăstire. sursa text: episcopiacaransebesului.ro sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România