Fortificația de la Divici-"Grad"
Fortificația de la Divici-"Grad"

Fortificația de la Divici-"Grad"

Despre


Fortificaţia de la Divici-„Grad” se află situată pe Clisura Dunării, între kilometri fluviali 1065-1066, pe ultimele înălţimi ale Munţilor Almăjului, ocupând un masiv de formă triunghiulară, cu o suprafaţă de 7000m pătraţi, ce domină cu cca. 100m cursul fluviului. Înconjurat pe trei laturi de pante abrupte, ea este accesibilă doar pe o şa îngusta dinspre nord, barată în Antichitate cu două şanţuri de apărare, având o deschidere de 6, respectiv 10m, separate de ceea ce pare să fi fost un val de pământ. În imediata apropiere a fortificaţiei, pe o serie de terase antropice localizate pe pantele estice ale promontoriului, au fost observate numeroase urme de locuire – la poale, pe malurile Dunării a existat şi o aşezarea civilă contemporană, actualmente inundată ca urmare a construirii barajului de la Porţile de Fier (Gumă et alii 1987; Gumă et alii 1995; Gumă et alii 1997; Glodariu 2004; Rustoiu 2005; Rustoiu 2006-2007).

Aflaţi la congruenţa a două lumi, războinicii daci de pe Clisura Dunării au edificat fortificaţii solide, integrate într-un sistem coerent, ce viza controlarea accesului în punctele cheie de traversare a Dunării. Consolidându-şi puterea prin negoţ, dar şi prin jaf, ei s-au aflat în prima linie în faţa avansului armatelor romane înspre Dunăre, reuşind să reziste până în vremea marilor confruntări daco-romane.

Armele curbe descoperite în ruinele cetăţii dacice de la Divici, un important fort de graniţă, aruncă o lumină puternică asupra importanţei acestui punct de la frontieră. Este probabil că garnizoana cantonată aici, aflată în evidentă relaţie cu centrul de putere din Munţii Orăştiei, era alcătuită din militari de elită, armamentul, tipul de fortificaţie, turnul în sine, poziţia geografică convergând spre această ipoteză.

Divici-„Grad” are cel mai întins areal de vizibilitate, controlând accesul pe cursul Dunării pe o distanţă de cca. 25 de km. Are o vedere bună asupra plaiurilor ce urcă pantele Munţilor Almăjului, dar şi asupra malului drept al fluviului. Zona în care era situată este o zonă de lărgire în cadrul defileului, unde apa Dunării putea fi traversată în relativă siguranţă - mai mult decât atât, iarna, în acest sector, există şi tendinţa apariţiei podurilor de gheaţă. Caravanele de negustori sau cetele războinice în căutare de pradă, odată ajunse pe malul sudic, puteau să se îndrepte către valea largă a râului Pek, de unde puteau ajunge cu uşurinţă pe una dintre cele mai importante rute comerciale şi militare ale vremii - Valea Moravei. Spre est, văile largi ofereau terenuri suficiente pentru agricultură, apropierea de zona montană oferind de asemenea lemn şi piatră din belşug, care au şi fost de altfel utilizate la edificarea fortificaţiei în a doua şi a treia fază de existenţă a ei, iar pescuitul sau vânătoarea puteau oricând deveni surse suplimentare de hrană (El Susi 1996).

Sursa text
Sursa foto

Alte sugestii

Ruinele fortificației se află în Comuna Coronini, din județul Caraș-Severin. Cetatea Ladislau, Donjonul de la Coronini a fost o cetate medievală încredințată cavalerilor teutoni. Aceasta a fost ridicată pe ruine dacice aflate pe dealul numit „Culă”, de pe malul Dunării, fiind finalizată de către Sigismund de Luxemburg și dedicată Sfântului Ladislau. Pe malul opus al Dunării se află Cetatea Golubăț. sursa text
Cetatea Ladislau, DN57, Coronini 327160, Romania
Turnul a fost denumit astfel în onoarea poetului roman Publius Ovidius Naso, unul dintre cei mai renumiţi clasici ai literaturii latine.   Legenda spune că Ovidiu ar fi trecut prin Banatul Montan fie în timpul drumului său spre exil, fie în timpul vizitelor sale în Dacia.  Diferiți istorici ai vremii respective au descoperit în cuvintele atribuite lui Ovidiu o posibilă origine a denumirii municipiului Caransebeș. Mai precis, se spune că poetul s-ar fi îndrăgostit de aceste meleaguri și fiind captivat de frumusețea peisajului ar fi exclamat: "Cara mihi sedes!" această expresie, care în traducere din limba latină înseamnă "Teritoriul meu iubit!" sau "Locul meu iubit!". Exclamația sa în limba latină sunând similar cu pronunţia actuală a numelui municipiului Caransebeş.
Turnu Ruieni, Romania
Muzeul de sculptură monumentală în andezit este amplasat chiar la intrarea în municipiul Caransebeş, pe şoseaua dinspre Reşiţa. Aici, turiștii se pot plimba și relaxa, admirând un număr de 33 de monumente sculptate cu deosebită măiestrie și atenție la detalii. Aceste monumente au fost expuse în cadrul Simpozionului Internațional de Andezit, desfășurat în cadrul a trei ediții, între anii 2013 și 2015. Materialul utilizat de sculptori este caracterizat prin duritate, rezistenţă la factori meteorologici şi durabilitate în timp, motiv pentru care sculpturile se păstrează foarte bine, putând fi admirate ani de-a rândul, fără a fi puternic deteriorate. sursa text sursa foto
Caransebeș 325400, Romania
Muzeul de sculptură monumentală în lemn se află în Parcul Teiuș și cuprinde nu mai puțin de 33 de monumente din lemn, gravate cu  măiestrie. Fiind amplasate în aer liber, turiștii și localnicii se pot bucura de frumusețea acestor sculpturi în timp ce fac o plimbare relaxantă prin parc. Cele 33 de sculpturi au fost expuse în cadrul Simpozionului Internațional de Sculptură în Lemn, desfășurat, la Caransebeș, de-a lungul a șapte ediții, între anii 2003 și 2009. sursa text sursa foto
Strada Cloșca 29, Caransebeș 325400, Romania
Portul Moldova Veche este un port fluvial aflat pe malul stâng al Dunării, în zona lacului de acumulare „Complexului Hidroenergetic și de Navigatie Porțile de Fier I” din județul Caraș-Severin.  Turiștii care ajung la Moldova Veche se pot bucura inclusiv de croaziere pe Dunăre, având astfel posibilitatea de a trăi o experiență unică și de a admira un cadru natural deosebit. 
Moldova Veche, Romania
Gara Anina este încadrată ca monument istoric. Aceasta este o fostă stație de cale ferată de pe teritoriul orașului Anina, din județul Caraș-Severin. Linia de cale ferată ce se întinde între Anina și Oravița este una dintre cele mai pitorești astfel de trasee de cale ferată din România. 
Anina 325100, Romania
Peter Pan s-a născut și a crescut la Rusca Montană la finalul secolului al XIX-lea. Acesta a lucrat la fabrica de marmură până cânt, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, acesta a fost recrutat în armata austro-ungară și a fost trimis în Italia, urmând să fie ucis în luptă, 4 ani mai târziu, la vârsta de 21 de ani.  Datorită lui, comuna din Caraș-Severin a ajuns să fie cunoscută și de italieni, intrând practic în circuitul turistic internațional.  sursa foto sursa text
Rusca Montană, Romania
Este considerată cea mai frumoasă și plină de istorie gară din România. Clădirea în stil baroc decorată în interior cu picturi inspirate din mitologia romană, datează din 1879 și a reprezentat casa de vânătoarea a împăratului Franz Joseph al Austriei.
Băile Herculane 325200, Romania
Băile romane din  Băile  Herculane  datează  din  anul 153 d. Hr. şi sunt funcţionale şi astăzi, după aproape 2000 de ani. Acestea sunt localizate la subsolul Hotelului Roman, construit pe spaţiul vechilor terme.
DJ608D, Băile Herculane 325200, Romania