Parc Național

Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița este o arie protejată situată în Sud – Vestul României, în județul Caraș – Severin, având o suprafață de 36.758 ha. Acesta cuprinde suprafețe din Anina, Bozovici, Lăpuşnicu Mare, Şopotul Nou, Cărbunari, Sasca Montană, Ciclova Română și Oravița. Cheile Nerei sunt cele mai lungi din România, având aproape 23km și fiind săpate în calcar de către Râul Nera. Acestea, împreună cu numeroasele izvoare, cascade și lacuri naturale ce se găsesc aici, constituie o atracție foarte mare pentru orice iubitor de natură și drumeții. Sursa text

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este situat în sud-vestul României, întinzându-se pe teritoriul a 3 judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj. Din punct de vedere al dimensiunii, acesta este al doilea parc ca mărime din ţară, după Delta Dunării.  Acesta a fost înfiinţat în anul 1990, având administraţie proprie începând cu anul 2003. Acesta cuprinde bazinul hidrografic al Râului Cerna, de la confluenţa cu râul Belareca și până la pasul Jiu-Cerna. De asemenea, nu mai puțin de 75% din suprafaţa parcului este acoperită de pădure, iar deși specia dominantă este fagul, totuși, simbolul acestui parc este pinul negru de Banat. surse: domogled.ro, travelguideromania.com și Facebook Parcul Național Domogled-Valea Cernei 

Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului este o arie naturală protejată și este situat în sud-vestul României, având o suprafaţă de 36.051 ha. De asemenea, parcul se întinde pe două unităţi montane, respectiv Munții Semenic (55%) și Munții Aninei (45%), având o floră și o faună foarte diversificată.  Aici regăsim mai multe rezervații naturale, cum ar fi: Cheile Caraşului, Izvoarele Caraşului, Izvoarele Nerei, Cheile Gârliştei, Bârzăviţa, Rezervaţia Buhui–Mărghitaş, Peştera Comarnic, Peştera Popovăţ, Peştera Buhui, Peştera Exploratorii 85 și Peștera Răsuflătoarei (rezervație științifică). Sursa text Sursa foto

Parcul Natural Porțile de Fier este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat pe teritoriile administrative ale județelor Caraș-Severin și Mehedinți[2], situat, în cea mai mare parte a sa, în regiunea geografică cunoscută sub numele de Defileul Dunării sau Clisura Dunării. Parcul natural declarat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000  se află în sud-vestul României, limita sudică a acestuia fiind malul românesc al Dunării. La est se învecinează cu localitatea Dr. Tr. Severin (Mehedinți), la vest cu localitatea Socol (Caraș-Severin). La nord, de la confluența Nerei cu Dunărea, Vârfurile Tâlva Blidarului, Svinecea Mică și Mare, urmărește interfluviul Dunării format de afluenții acesteia. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 115.665,8 ha, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România (locul 2), având în componența sa 18 rezervații. Principala formă de relief sunt munții, în componența sa intrând prelungirile sudice ale Munților Banatului (Munții Locvei și Munții Almăjului), Munții Mehedinți și o parte din Podișul Mehedinți. Parcul Natural Porțile de Fier reprezintă o zonă de convergență a lumii vegetale și animale dintre Câmpia Panonică și Câmpia Română, Defileul Dunării făcând legatura între aceste regiuni. Climatul cu influențe mediteraneene (veri calde și uscate și ierni blânde cu ploi bogate) din această regiune, a favorizat prezența multor plante și animale iubitoare de căldură, care s-au adaptat la condițiile din acest spațiu geografic. Parcul Natural Porțile de Fier se încadrează din punct de vedere biogeografic în Subprovincia banto-getică, ce este inclusă la rândul său în provincia dacică (Călinescu, 1968). La rândul ei, provincia dacică aparține Subregiunii mediteraneene, prezența a numeroase specii submediteraneene și mediteraneene fiind un argument în acest sens. Influențele dacice și submetideraneene interacționează, ducând la formarea unor grupări vegetale complexe, unice în România, ce constituie vegetație de tip submediteranean. Sursă text & foto