Monument istoric de importanță națională, biserica a fost construită între anii 1872-1873 în stil neogotic, pe locul unei alte biserici romano-catolice construită în 1787. Odată cu sărbătorirea a 100 de ani de existență a localității Steierdorf, biserica a fost și ea sfințită, la data de 8 iunie 1873. Un an mai târziu, cele trei clopote confecționate în turnătoria regală a meșterului Ignatz Hilzer din Wiener Neustadt au fost sfințite și botezate. sursa text: turism.cjcs.ro

Biserica de lemn din Ersig poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este monument istoric.   Sursa foto: Facebook Parohia Ortodoxă Ersig

Biserica "Nașterea Maicii Domnului și Înălțarea Domnului" din Ineleț a fost ridicată în anul 1973, din dorința locuitorilor din cătunele Ineleț, Tatu și Scărișoara de a avea un lăcaș de rugăciune mai aproape de ei. Înainte, aceștia trebuiau să meargă zeci de km până în Bogâltin, cel mai apropiat sat cu biserică din zonă.  sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România

Biserica de lemn din Calina se află în comuna Dognecea din judetul Caras-Severin și este monument istoric. Aceasta a fost construită inițial la Ciudanovița, iar de acolo a fost dusă la Greoni pentru ca, prin 1780, să ajungă la Calina. Sistemul constructiv folosit la ridicarea bisericii este întâlnit și la alte biserici din Banat, fiind cunoscut sub numele de „Fachwerk” (sistemul în paiantă sau în grai popular sistemul „în căței”). Acest sistem a fost inventat cu scopul de a economisi lemnul, lăcașele de cult construite după acesta având pereții exteriori acoperiți cu lipituri de pământ amestecat cu pleavă şi paie tocate. sursa

Biserica comunei Cireşa a fost la început din lemn. Nu se cunosc cu exactitate împrejurările în care a dispărut această biserică, însă se știe că actualul lăcaș de cult a fost zidit în anul 1821 și a fost sfințită pentru prima dată în anul 1830.  Având în vedere că biserica a devenit tot mai neîncăpătoare, cu sprijinul autorităților locale, în 1995, pe latura vestică a bisericii s-a construit o anexă, iar astăzi, aici se află epitropia bisericii și steagurile. În anul 2006 a avut loc târnosirea bisericii de către PS Lucian, Episcop al Caransebeşului. sursa text: episcopiacaransebesului.ro sursa foto: Facebook Parohia Ortodoxa Ciresa 

Biserica este clădirea care închide la nord Piața Hercules.  Aceasta a fost construită între anii 1836-1838, în timpul Împăratului Ferdinand I și înlocuind o capelă catolică mai veche ce se afla pe același teren, dar care a fost distrusă în secolul al XVIII-lea, de către turci.  La Capela Catolică, împărăteasa Elisabeta împreună cu suita ei, a participat la slujbele din Săptămâna Patimilor, în zilele de Paști, precum și în celelalte duminici din timpul sejurului său de șase săptămâni la Băile Herculane, din 1887.  Între anii 1997-2000, biserica a fost renovată. 

Biserica Romano-Catolica din Oravița este monument istoric și a fost a fost ridicată între anii 1718-1722, fiind consacrată abia în anul 1936.  Biserica este construită în stil baroc provincial. Împăratului Karol VI a donat bisericii cu ocazia sfințirii acesteia, o aşchie din lemnul Crucii lui Cristos, de la Ierusalim. În interior, tabloul altarului ce înfățișează Răstignirea, a fost realizat în 1774 de pictorul Wagenchon. sursa text sursa foto

În martie 1908 românii din aceste locuri decid înfiinţarea unui fond pentru zidirea bisericii lor în Anina însă, abia în 21 septembrie 1930 a fost pusă piatra de temelie a acestei ctitorii. Biserica este construită în stil neobizantin.  Prima sfinţire a bisericii a avut loc la data de 12 noiembrie 1939, iar a doua s-a realizat în 21 mai 2009.  sursa text: episcopiacaransebesului.ro sursa foto: Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Anina Centru 

Biserica ortodoxă "Sfinții Arhangheli Mihail si Gavril" din Reșița a fost construită in perioada 1872-1884, iar în anul 1985 aceasta a fost mutată. Operațiunea de translatare a lăcașului de peste 2000 de tone s-a realizat în 23 de ore, pe o distanță de 55 de metri, cu ajutorul unor șine. Biserica mai este cunoscută drept Biserica Petru Iacob, după numele unui proprietar de prăvălii din acea zonă. sursa text sursa foto

Catedrala „Învierea Domnului” și „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeş este situată în centru civic și a fost sfințită în 12 septembrie 2010, de către Preafericitul părinte Daniel. Construcția este realizată în stil bizantin, având un iconostas de lemn. Lăcașul de cult reprezintă visul împlinit al primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, din timpul păstoririi Eparhiei Banatului Montan. sursa text sursa foto

Este o construcţie monumentală în stil bizantin. Iniţiatorul şi cel care s-a implicat în realizarea acestui lăcaş de cult a fost protopopul dr. Iosif Ieremia, iar sfinţirea catedralei a fost săvârşită de P.S. dr. Vasile Lăzărescu.

Este unul dintre cele mai cunoscute, mai vizitate și mai pitorești puncte de belvedere ale stațiunii.  Crucea se află pe un pinten stâncos, la 529 m altitudine, deasupra centrului istoric. De aici, puteți admira panorama Băilor Herculane și a Munților Cernei.  Traseul spre Cruce este însoțit de mai multe marcaje (bandă galbenă, triunghi roșu și albastru, cruce albastră). 

Monumentul a fost ridicat în anul 1936, în memoria eroilor bănățeni din lupta pentru reîntregire. Inițial crucea era formată din 8 brazi, lungi de 25 m. Noua cruce (2004) realizată din structuri metalice, este iluminată pe timpul nopţii (printr-un sistem propriu de producere a energiei electrice),  fiind vizibilă chiar şi din Timişoara, în condiții de vreme favorabilă.

Iniţiativa de a ridica un aşezământ monahal la marginea satului Putna, de pe Valea Almăjului i-a aparţinut plutonierului adjutant Luca Zăvoianu, fiu al satului, care a contribuit prin donarea terenului necesar. Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă la data de 6 august 1996. În toamna anului 1996 a început construcţia mănăstirii şi fost turnată temelia unei clădiri care cuprinde 19 chilii, paraclisul, trapeza şi bucătăria. În martie 1997, a sosit ieromonahul Sava Gana, numit mai târziu stareţ, care împreună cu alţi călugări, au administrat schitul. Astfel, prin contribuția acestora și a oamenilor de bună credinţă s-a construi corpul de chilii de chilii, paraclisul de vară, cel de iarnă, precum şi un sector agro-zootehnic în apropierea schitului. În anul 1999 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ridicat schitul la rang de mănăstire. De atunci, aceasta poartă hramul „Schimbarea la faţă a Mântuitorului Iisus Hristos”. sursa text: episcopiacaransebesului.ro sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România

Mănăstirea Brebu se află pe şoseaua care leagă oraşul Caransebeş de Reşiţa, între localităţile Brebu şi Soceni, fiind aşezată pe un mic platou de o frumuseţe deosebită. În anul 1997, din iniţiativa primarului comunei Brebu, domnul Ioan Păcurariu, a unor credincioşi din satele învecinate şi a familiei Toma Iţariu care a donat terenul (2 hectare) în locul numit „Valea Popii" s-a pus temelia unei aşezări monahale. Construirea schitului s-a făcut în mai multe etape. Mai întâi s-a ridicat o clădire modestă, construită din lemn, iar treptat au fost ridicate și celelalte clădiri.

Mănăstirea Călugăra  este ridicată în Munții Marilei, sub vârful Rol, în apropierea Oraviței. Aceasta a fost sfințită la 1 octombrie 1881, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“. În interiorul bisericii se păstreaza moaștele unui călugăr, găsite în peștera descoperită pe locul unde azi se află Mănăstirea Călugăra. În apropierea mănăstirii, într-un fag gros, se află o icoana a Sf. Prooroc Ilie, copacul crescând fără a acoperi icoana.

Săpăturile arheologice efectuate pe Clisura Dunării au scos la iveală şi câteva obiecte cu însemne creştine care datează din secolele IV-V, dovedindu-se astfel existenţa în aceste locuri a unei vieţi creştine timpurii. Îndemnaţi de aceste descoperiri, protopopul Ion Văran al Oraviţei şi primarul comunei Sicheviţa, Gheorghe Birtea, au propus Consiliului Eparhial al Episcopiei Caransebeşului înfiinţarea unui schit pe malul Dunării. Ca o recunoaştere a strădaniilor viețuitorilor aşezământului monahal de la Gornea, la propunerea Preasfinţitului Lucian, Episcopul Caransebeşului, în cadrul Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, ce a avut loc la data de 18 noiembrie 2010, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului, schitul a fost ridicat la rang de mănăstire. sursa text: episcopiacaransebesului.ro sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România

Mănăstirea este situată în staţiunea Poiana Mărului, fiind un schit de călugăriţe. Piatra de temelie a paraclisului a fost așezată la data de 24 iunie 2013, de către Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, iar corpurile de chilii au dobândit inclusiv o latură filantropică, fiind destinate copiilor abandonați. Turiștii care ajung aici vor remarca imediat cadrul natural deosebit și aerul curat ce învăluie lăcașul de cult, pelerinii bucurându-se de sentimentul de liniște și înălţare sufletească de care au parte la mănăstirea din Poiana Mărului. sursa

Mănăstirea poartă hramul "Cuvioasa Parascheva", piatra sa de temelie fiind așezată la data de 14 octombrie 1994. În toamna aceluiași an au venit și primele surori care au început strângerea de fonduri financiare și materiale pentru construcția lăcașului. Biserica este construită în stil moldovenesc, iar în 1995 s-a mai început și construirea unui corp de clădire care cuprinde chiliile maicilor. sursa text: turism.cjcs.ro

Despre trecutul Mănăstirii cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” Piatra Scrisă există multe legende. Una dintre ele povestește despre cum, atunci când s-a luat hotărârea construirii unei căi ferate pe ruta Caransebeş-Orşova, conform planului, la deschiderea unui tunel într-o stâncă de lângă localitatea Armeniş, se afla icoana Sfintei Treimi. În urma descoperirii, credincioşii din aceste locuri au fost nemulţumiţi de continuarea tunelului pe aceeaşi direcţie, ştiind că icoana are o semnificaţie  importantă pentru întreaga zonă. Astfel, conducătorul lucrărilor, Inginerul Mihlheisen, a fost pus în situaţia de a schimba calculele planului, deviind ieşirea tunelului spre Armeniş, la câţiva metri înspre apus de icoană. sursa text sursa foto

Mănăstirea Ortodoxă Sârbă Baziaş este situată în localitatea Baziaş, la circa 3 km aval de confluenţa Dunării cu Nera. Aceasta datează din anul 1225, a fost de mai multe ori distrusă şi reconstruită, iar în prezent este monument istoric.

La data de 22 septembrie 2013, pe platoul de la hotarul localitatilor Bozovici, Eftimie Murgu (Rudaria) și Bania, s-a pus ridicat Mănăstirea Țării Almăjului, din dorința unor credincioşi almăjeni de a avea în mijlocul lor o vatră monahală şi un centru social.  Mănăstirea este situată într-un cadru natural aparte, chiar în centrul Văii Almăjului. Atfel că, munții ce o strâjuiesc lasă impresia unei cetăți naturale departe de agitația lumii contemporane, pe aici trecând doar râul Nera, apa sacră a almăjenilor. sursa text: manastireataraalmajului.ro sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România

La 2 iulie 1939 a fost pusă piatra fundamentală de către protopopul Isaia Suru, administratorul protopopesc al Caransebeşului. Lucrările au fost continuate fără întrerupere, astfel că biserica a fost terminată în luna octombrie 1939. Biserica este situată la o înălţime de 1550 m, este construită din bârne de brad cioplite. Dimensiunile construcţiei sunt de 9 metri lungime şi 8 metri lăţime, iar turla are o înălţime de 20 de metri.

Frumuseţea naturală a locului i-a determinat pe oamenii de bună-credinţă să construiască, în anii 1945-1946 o frumoasă bisericuţă din lemn, asemenea bisericilor de lemn din Maramureş. Iniţiativa construirii unui schit aparţine domnului ing. Alexandru Papp, director general al Societăţii U.D.R. (Uzinele şi Domeniile Reşiţa). Proiectul a fost realizat de arhitectul Gheorghe Răureanu în anul 1943. Turla este aşezată pe un schelet metalic pentru a rezista vânturilor puternice şi viscolelor frecvente în zonă.

Schitul „Sf. Dionisie Exiguul” – Bucova este primul aşezământ monahal din Patriarhia Română cu acest hram, fiind ctitorit de către familia Ghiorghioni, în memoria fiului acestora Dionisie. Aşezământul monahal se află într-un cadru natural deosebit, biserica schitului distingându-se semeață prin construcția sa în stil moldovenesc. Aici se mai află şi un corp de chilii, ridicat pentru monahii care vieţuiesc în acest schit. sursa