Atracție naturală

Cheile Nerei-Beușnița Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița ascunde o comoară: "Acapulco Beach Nera", probabil singura plajă de pe râul Nera, un loc neașteptat de frumos. De la Podul Beiului se merge prin La Tunele, până treci de al șaselea tunel și urmează o potecă în stânga spre Nera (aprox. 30 minute de la podul Beiului). Cum cobori poteca și ajungi la Nera, dintr-odată apare această oază, parcă ruptă din filme. În mijlocul naturii găsim o plajă cu nisip, râul Nera si pe malul opus o stâncă abruptă care completează perfect peisajul. Un obiectiv turistic foarte interesant și pentru faptul că treci prin La tunele să ajungi acolo, ceea ce completează perfect experiența. Sursa text & foto

Lacul Prisaca este situat în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, la circa 6 km de Băile Herculane şi are o lungime de aproximativ 4 km. Acesta s-a format prin construirea barajului de la Băile Herculane cu scopul producerii de energie electrică, dar si pentru menţinerea echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii. Lacul reprezintă o importantă zonă de agrement.

Avenul este situat la jumătatea distanţei dintre Secu şi Văliug, jud. Caraş-Severin. Mai exact, îl regăsim pe acesta în versantul sud-vestic al Culmii Piatra Albă, la mică distanță de Talva Sodol, în Poiana Gropii. De asemenea, intrarea este cunoscută de către localnicii ca "Groapa Mare". Surse foto: banateanul.ro, Speologie.org

Cantonul Damian este un punct de reper şi popas pentru orice turist în Cheile Nerei. Aici este un loc minunat de campare pentru corturi. Tot de aici, alpiniştii pornesc spre piramida de calcar a Turnului Mare al Begului unde escaladează peretele înalt de peste 200 m. Turnul Mare al Begului este continuat de Turnul Mic al Begului în aval de cantonul silvic.  De la Cantonul Damian, în aval, marcajul urmează drumul forestier care trece pe sub Cârşia Rolului, impunătoare prin turnurile ei de piatră în creştet, cu o înălţime   de 270 m. La baza abruptului se află Peştera Rolului (la 20 m deasupra apelor Nerei), unde se refugiau haiducii cărăşeni din faţa poterelor turceşti şi austriece.  Peştera este vestită ca loc de refugiu al lui Adam Duma, zis Adam Neamţu, ultimul mare haiduc bănăţean, iar după legendă tot în această peşteră ar fi ascunse şi comorile haiducilor.   Drumul forestier trece apoi pe lângă ruinele fostei fortificaţii medievale „Turnul mare a lui Alibeg”, de care „este legată legenda unei tinere fete bănăţene care fusese răpită de beiul turc şi închisă în turn. Noaptea însă fata a fugit, coborând pe stâncă cu ajutorul unei funii pe care a împletit-o din propria rochie. De durere, căci era îndrăgostit de frumoasa fată, Ali Beg a plâns atât de mult încât din lacrimile lui s-a format râul Bei.” [Bizerea M., 1971].  Într-adevăr, după 4 km de la Cantonul Damian, pe drumul forestier se ajunge la vărsarea Beiului în Nera, la Podul Beiului. Sursă text & foto

Traseul până la Cascada Beuşniţa este foarte uşor şi nu îţi va lua mai mult de 2 ore de la Podul Bei, este un traseu pe drum forestier, uşor accesibil şi pentru copii. De-a lungul întregului traseu poţi admira micile cascade de travertin formate de-a lungul cursului râului Bei. Cascada Beușnița se desprinde de la înălțime într-o cădere impresionantă, formând un val de aburi și o ceață fină care te va învălui, mai ales acum, după ploile abundente din ultimele săptămâni. Sursa 

Cascada Bigăr este una dintre cele mai spectaculoase cascade din țară. Devenită celebră  după ce a apărut pe primul loc într-un clasament al celor mai frumoase cascade din lume, acest monument al naturii a devenit un popular obiectiv turistic pentru turiștii de pretutindeni. Cascada aparține de Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița din Munții Aninei și face parte dintr-o rezervație naturală protejată prin lege. Elementul primar ce o deosebește de alte atracții de acest gen este apa calcaroasă  ce curge în șiroaie de pe un tuf calcaros și care uneori are nuanțe de albastru.  Este recomandată vizitarea acestea în lunile primăverii, când căderea apei e cea mai bogată. Sura Foto: https://www.facebook.com

Dacă ajungi pe Cheile Minișului, fă o oprire la cascada de la Cârșa, situată la doar 14 km de Anina, peste râul Miniș, în partea stângă. Cascada este alimentată cu apă din precipitații, motiv pentru care uneori poate seca temporar pe timpul verii. Totuși, aceasta are o impresionantă cădere de apă de aproximativ 30 de metri, ce se revarsă pe stâncile calcaroase ce ascund una dintre numeroasele peșteri ce se regăsesc pe Cheile Minișului.  Situată într-o zonă de o frumusețe aparte, aici te poți bucura de frumusețea cascadei și de aerul curat de pădure ce o înconjoară.  Accesul rutier se realizează pe șoseaua ce face legătura între localitățile Anina - Bozovici.

Cascada Fecioara Maria are o frumusețe aparte, îndemnându-te parcă să poposești cât mai mult în acest loc. Cascada este situata la aproximativ 12 km de stațiunea Băile Herculane, chiar lângă lacul de acumulare Prisaca. Traseul până la cascadă este ușor și pornește de la Podul Vânturătorii, din locul unde pornește și traseul spre Cascada Vânturatoarea. sursa text

Cascada Gârliște se află pe Cheile Garlistei, poate cele mai salbatice chei din Romania, de o frumusete rară și cu un traseu ușor de parcurs. Cascada impresionează plăcut orice drumeț, fiind într-un cadru natural deosebit. Cheile prezintă porțiuni foarte sălbatice, cu pereți calcaroși care se ridică chiar din apa râului Gârliste. sursa

Cascada La Văioaga este prima cădere de apă ce vă întâmpină odată cu intrarea în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beușnița, dinspre Sasca Română. Înaltă de circa 6 m, cascada este deosebită, iar la debite mari, poate fi asemănată cu voalul unei mirese. Formațiunile calcaroase sunt acoperite cu mușchi și iederă, iar florile și ochiul turcoaz care se formează la baza cascadei completează perfect tabloul.

Cascada Moceriș este situată la circa 4 km de satul Moceriș și este o spectaculoasă cădere de apă în două trepte. Înaltă de aproximativ 10 m, la debite mari aceasta este impunătoare în peisajul sălbatic.

Cascada Modăvița - este considerata a fi sora mai mica a Cascadei Bigar. Situata in inima Muntilor Locvei, langa satul Padina Matei, cascada uimeste orice turist care o viziteaza prin splendoarea ei in orice anotimp al anului. Cascada Modavita este usor accesibila, la aproximativ 8,4 km de Moldova Noua spre Padina Matei pe un drum asfaltat. Se vede de pe sosea, fiind la aproximativ 40 de metri de autostrada. Sursă

Localizat pe o vale adâncă și greu accesibilă dintre Coronini și satul cehesc Sfânta Elena, Izvorul Mânzului este unul dintre cele mai deosebite locuri din Clisura Dunării. Zona e presărată de cascade și grote, de mici ochiuri de apă ori construcții naturale de piatră și populată de salamandre care, conform poveștilor din bătrâni, dacă strigă te surzesc. Tot aici, sub dealul Isânoca se pare că ar fi bârlogul unui balaur care doarme de milenii și care, mișcându-se în timpul somnului, modifică mereu forma dealului. Sursa text & foto

Cascada Șucu din județul Caraș Severin se află în Poiana Mărului, la o altitudine de 700 metri, între Munții Țarcu și Muntele Mic. Aceasta se află pe râul cu același nume, chiar înainte de revărsarea acestuia în Lacul Poiana Mărului.  Pe râul Șucu sunt formate mai multe cascade, cea mai impresionantă dintre ele este de departe cascada Șucu. De asemenea, se spune că aerul din zona Cascadei Șucu ar fi cel mai pur de pe planetă, datorită ionizării foarte mari. sursa text: informatii-romania.ro

Cascada Șușara se află pe Cheile Șușarei, iar accesul se face pe la ieșirea din Sasca Montană către Cărbunari. La capătul cheilor se află și cascada, care are o înălțime de 15 metri și o cădere de apă în două trepte.

Situată în Munții Cernei, la 15 km de Băile Herculane, Cascada Vânturătoarea se poate găsi în apropierea lacului Prisaca. Cascada Vânturătoarea este una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din Valea Cernei. Sursa foto: viziteaza-romania.com

Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa 9 km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. Fluviul este mărginit de pereți verticali, stâncoși. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depășește 5 m/s. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia). La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind poziționate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia) Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat în stâncă, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal având dimensiunile 55 m - înălțime și 25 m - lățime. Sursă text & foto

Cheile Carașului se întind pe o lungime de circa 19 km în Munţii Aninei. În acest sector, râul Caraş a creat unele dintre cele mai lungi chei din ţară şi o serie de peşteri spectaculoase. Acest areal carstic, a fost declarat rezervaţie naturală.

Cheile Cernei reprezintă o arie naturală protejată, ce se situează pe Valea Cernei, în Munții Poiana Ruscă. Rezervația are o suprafață de 2 ha, cheile cu versanți înalți fiind săpate în rocile metamorfice de apele Râului Cerna.  Turiștii dornici de aventură și de aer curat ce ajung în aceste zone se vor putea bucura de un cadru natural de excepție și peisaje de vis. 

Cheile Minişului sunt situate în Munţii Aninei. Se întind între oraşul Anina şi comuna Bozovici şi sunt accesibile, fiind străbatute de drumul naţional 57B. Ca şi obiective turistice menţionam: Izbucul și Cascada Bigăr (la întretăierea DN cu paralela 45), Cascada Cârșa, precum și lacul de acumulare de pe Valea Minişului (numit şi Lacul Gura Golâmbului).

Între localitățile Șopotu Nou și Sasca Română, râul Nera a săpat cel mai lung sector de chei din țara noastră (22 km). Pentru conservare, acest loc sălbatic şi de o frumuseţe aparte, a fost declarat rezervaţie naturală. Cheile Nerei se pot vizita in orice anotimp, spectacolul naturii fiind in permanență intregit de Cascadele Beușniței, Lacul Dracului, Lacul Ochiul Bei, precum și de numeroase pesteri. 

"Fâneața cu narcise" din Zervești este o rezervație naturală ce se întinde pe o suprafață de aproximativ 40 de hectare, la poalele Muntelui Mic. Aici pot fi admirate narcise în culori delicate, într-un cadru natural superb ce te va încărca de energie și îți va cuceri privirile. 

Iezerul Bistrei – Ochi de mare este locul din care izvorăşte râul Bistra. Acesta este un loc uscat şi însorit, cu vegetaţie ierboasă şi tufărişuri, unde poate fi întâlnită vipera cu corn. Sursa Text & Foto: https://alpinet.org, https://muntii-nostri.ro

Rezervatia naturala Insula Calinovăț este situată în tinutul Carpatilor Occidentali, subținutul Munților Banatului, unitatea geomorfologică Munții Locvei. care fac parte din grupa munților și podișurilor calcaroase. Cu toate acestea, zona muntoasă imediata adiacenta este caracterizata prin altitudini foarte joase si roci granitice. Din punct de vedere geologic, teritoriul face parte din domeniul Danubian. Vegetatia - Teritoriul rezervatiei este situat in regiunea biogeografica europeana, la confluenta Nerei cu Dunarea, fiind caracterizat de vegetatia hidrofila si higrofila, specifica zonelor umede. Flora este reprezentata prin specii hidrofile si higrofile, precum Salix spp. (specii de salcie), Phragmites spp. (trestie), Carex spp.(rogoz), Salvinia natans (pestisoara), Marsilea quadrifolia (trifoias de stanca), Typha spp. Fauna - Ostrovul reprezinta o adevarata oaza pentru o multime de specii de pasari aflate in timpul migratiilor sezonale sau pentru cuibarit. Fauna de nevertebrate este slab cunoscuta în zonă, însa se pot întâlni numeroase specii de fluturi, libelule, cosași, multe specii având statut de protecție. Rezervatia naturala Insula Calinovăț face parte din Parcul National Portile de Fier. Tipul rezervatiei: avifaunistica Suprafata: 24,0 ha Tipuri de habitate: Habitate specifice zonelor umede Aria de protectie speciala avifaunistica zona umeda Insula Calinovat cuprinde insula Calinovat situata pe fluviul Dunare si luciul de apa limitrof insulei pana la o adancime de 2 m. Se afla pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena, judetul Caras-Severin. Insula Calinovăț este situată pe Dunăre, la cca. 8 km aval de intrarea fluviului în România, fiind primul ostrov dunărean românesc întâlnit pe cursul său. Cai de acces: Orsova- Moldova Noua-Pojejena-Bazias - DN57 pana in localitatea Pojejena, dupa care se merge pe DJ57A, pe sensul de mers Pojejena-Bazias. Sursa text Sursa foto

Dacă Cheile Carașului sunt printre obiectivele promovate și cunoscute din Banat, trebuie spus că locul de unde izvorăște râul Caraș, cel care formează aceste chei, este de asemenea extrem de spectaculos, dar nu la fel de cunoscut, nu la fel de promovat și cu siguranță nu atât de vizitat de către turiști. Pe de-o parte acest lucru se datorează faptului că accesul este unul care necesită parcurgerea unei distanțe mai lungi la pas, iar pe de altă parte pentru că nu se află printre cele mai promovate obiective turistice din Banatul Montan. Locul de unde izvorăște râul Caraș se numește Izbucul Carașului, iar acest lucru datorită faptului că în regiunile carstice majoritatea izvoarelor poartă denumirea de izbuc prin prisma modului diferit în care apa din subteran ajunge la suprafață. Izbucul Carașului se află în mijlocul pădurii și pentru a ajunge aici există câteva opțiuni de trasee turistice. Prima și poate cea mai des folosită variantă de traseu turistic marcat este cea care pornește de la Lacul Buhui. Pentru a ajunge la acest lac există varianta de traseu ce pornește din orașul Anina, fie din cartierul Sigismund din zona cimitirului a cartierului respectiv, fie din cartierul Orașul Nou. Se urmează marcajul bandă albastră (din direcția cartierul Sigismund – Maial traseul întâlnește inclusiv marcajul bandă galbenă ce indică traseul european E3 ce vine de la Ochiul Bei, din Valea Beului) și odată ajuns la Lacul Buhui vei putea remarca indicatoare cu marcaj triunghi galben către Izbucul Carașului (Izvoarele Carașului). Dacă până în urmă cu ceva timp traseul către Izbucul Carașului era fără marcaj turistic, doar poteca fiind bătută prin pădure, acum accesul spre acest loc foarte frumos și extrem de interesant din mijlocul pădurii este mult mai ușor de făcut pe baza marcajului triunghi galben. Acest traseu către Izbucul Carașului ajunge în zona Cantonului Silvic Cârneală urmând drumul forestier, iar de aici coboară spre Izbucul Carașului printr-o potecă prin pădure. Poteca străbate o pădure extrem de sălbatică, unde intervenția umană este aproape insesizabilă, mai ales dacă urmezi acest traseu în lunile de primăvară sau vara, după ce vegetația a crescut considerabil. Fiind vorba despre o zonă carstică, de cele mai multe ori Izbucul (sau izvorul) Carașului nu are apă tocmai în zona de ieșire la suprafață a apei astfel încât apa din subteran iese la suprafață câțiva metri mai în aval de mica deschizătură a izbucului. Tocmai de aceea, pentru a prinde cât mai multă apă la Izbucul Carașului chiar în zona de unde izvorăște este recomandat să se ajungă aici în primele luni de primăvară și după ploi puternice. Trebuie menționat că și în condițiile în care alegi o tură la Izbucul Carașului în lunile de vară sau după perioade cu precipitații reduse cantitativ, vei găsi apă puțin mai în aval de izbuc, acolo unde datorită conținutului ridicat de calciu și de alte minerale vei remarca o serie de micro-baraje formate din travertin care dau un aspect deosebit acestei zone, aspect similar cu pragurile de travertin formate pe cascadele de pe Valea Beușnița. Durata drumeției până la Izbucul Carașului depinde de locul de unde se pleacă și de ritmul de mers. De la Lacul Buhui până la izbuc timpul estimat este de aproximativ 2 ore, iar dacă optezi pentru a pleca din Șaua Cuptoare, timpul pe care l-am estimat la ultima tură în care am ales acest traseu este de aproximativ 2,5-3 ore, în funcție de ritmul de mers. Sursă text & foto

Este amplasat pe falia Diana, în malul drept al Cernei şi a fost săpat până la 260 m adâncime. Izvorul Diana a fost forat în anul 1958, are un debit scazut. Se foloseste pentru tratarea gastritelor hipoacide, colecistite, hepatite, diabet, intoxicatii, constipatii, urticarie, bronsite, sinuzite, etc. Izvoarele pentru cura interna DIANA III (lânga Rotonda): apa minerala naturala, sulfuroasa, clorurata, sodica, calcica, hipertermala, hipotona. Indicatii: • afectiuni ce necesita cure de colereza (diskinezii biliare, colecistite cronice, sechele postoperatorii ale cailor biliare). • afectiuni ce necesita cure de diureza (infectii urinare, sechele postoperatorii ale cailor urinare) Apa poate fi utilizata si în cura externa în urmatoarele afectiuni: • reumatism cronic degenerativ. • reumatism abarticular. • sechele musculo-articulare post-traumatice Sursă text & foto

Persoanele care vin să se aprovizioneze cu apă potabilă la Băile Herculane au la dispoziție 2 surse: Domogled 1 și Domogled 2. Localnicii și turiștii vin zilnic la izvor, pentru că apa are calități extraordinare, fiind microbiologic pură, oligominerală, alcalină, iar datorită cantității mici de sodiu, apa plată de la Băile Herculane este recomandată celor care suferă de boli de inimă si de rinichi. sursa

Lacul Baia Vulturilor este situat în Munţii Semenic, între vârfurile Semenic (1446 m) şi Piatra Nedeii (1437 m), într-o depresiune de nivaţie, sub Vârful Piatra Vulturilor, la cca. 1400 m altitudine. Este un lac crio-nival cu o suprafaţă mică, apă cristalină şi foarte rece. Despre Lacul Baia Vulturilor şi despre izvorul său (limnocren), numit şi Izvorul Tămăduirii, se crede că ar avea putere de tămăduire. În trecut, puterile miraculoase atribuite apei Băii Vulturilor, atrăgeau nenumăraţi pelerini. Sursa text & foto

Lacul Breazova este primul lac de acumulare din sud-estul Europei. Acesta are o suprafatță de 12 hectare și a fost construit între anii 1907-1909, pe râul Bârzava, la o altitudine de 500 metri. Lacul Breazova din județul Caraș-Severin încântă orice călător cu peisaje naturale deosebite, acesta fiind înconjurat de păduri de fag amestecate cu pin. sursa foto

Este situat în proximitatea oraşului Anina şi reprezintă primul lac antropic din România, construit pe calcare, în anul 1908, pentru alimentarea cu apă a orașului Anina. Valoarea sa turistică se datorează în primul rând cadrului natural de amplasament. Lacul Buhui este înconjurat de o frumoasă pădure de brad in amestec cu fag.

Lacul Dracului se poate găsi în rezervația naturală din Cheile Nerei din Munții Locvei. Acest lac de un albastru-verzui ce pare a fi geamănul lacului Ochiul Beiului, este unul dintre cele mai mari lacuri carstice.  Se întinde pe o suprafață de 700 de metri pătrați și are o adâncime de aproximativ 12 metri. În interiorul stăncii se află și o peșteră ce măsoară în jur de 70 de metri și care nu poate fi vizitată când plouă deoarece se inundă. Legenda locului s-a păstrat din strămoși iar localnicii cred că dracul s-a aruncat în acest lac după ce a pierdut un pariu cu un pastor. Sursa Foto: https://www.facebook.com

Lacul Mare de la Dognecea este un loc ideal pentru picnic, camping sau câteva ore de relaxare. De aici, la doar 15 minute de mers pe jos, ascuns între dealuri se află un alt lac, împânzit de nuferi albi şi roz, de unde şi denumirea de Lacul cu nuferi de la Dognecea.

Cele mai vechi amenajări hidrotehnice si primele baraje de greutate din România construite pentru spălarea minereurilor pe pârâul Oravița, cunoscute sub numele de Lacul Mare și Lacul Mic. Între lacurile antropice ale Banatului Montan, se remarcă şi cele două lacuri din Oraviţa. Ele au fost amenajate şi consolidate prin lucrări hidrotehnice speciale, pe cursul mijlociu al Văii Oraviţei, în intervalul 1727-1733, fiind prevăzute cu baraje pentru atenuarea undei de viitură dar şi pentru a servi industriilor nou create sau pentru agrementul locuitorilor. Sursa Text & Foto: banatulmontan, oravita.ro

Cei care vor să se relaxeze un weekend în natură și să-și umple plămânii cu aerul curat de munte pot alege un loc fascinant, dar mai puțin cunoscut din această parte a țării. Este vorba despre Lacul Mărghitaș, aflat la doar trei kilometri de orașul Anina, un paradis al naturii în care te poți încărca de energie. Lacul Mărghitaș se află într-o zonă care pare desprinsă din povești, și anume Munții Aninei, în județul Caraș-Severin, unul dintre locurile pitorești din vestul țării. Acest lac din Banat este unul cu totul special, pentru că este primul lac din această parte a României care a fost creat în scop turistic, în anul 1940. Lacul de acumulare Mărghitaș are formă de săgeată, este situat pe râul Buhui și se desfășoară pe o suprafață de patru hectare. De pe platoul acestei stațiuni pot fi admirate peisajele fascinante din Munții Aninei. Lacul este plin de vegetație acvatică, dar în apele sale de un albastru deosebit se găsesc și pești precum linul, cleanul sau caracuda. Cei care doresc să se relaxeze într-un weekend în natură sau să pescuiască sunt așteptați în stațiunea din Munții Aninei. De asemenea, în apropierea lacului Mărghitaș se află un alt loc superb, și anume lacul Buhui, cele două locuri fiind considerate raiul pescarilor, în același timp fiind ideale pentru a asculta liniștea naturii. Sursă text & foto

Acest lac se numește Lacul Golumbului, însă este cunoscut de cei mai mulți ca fiind Lacul Miniș, deoarece se află pe Cheile Minișului și are o lungime de 750m, fiind alimentat de apa râului cu același nume. Zona este una deosebită pentru turiști, deoarece oferă peisaje spectaculoase, în apropiere aflându-se și Cascada Bigăr și Cascada Cârșa. sursa