Cascada Șușara

Cascada Modăvița - este considerata a fi sora mai mica a Cascadei Bigar. Situata in inima Muntilor Locvei, langa satul Padina Matei, cascada uimeste orice turist care o viziteaza prin splendoarea ei in orice anotimp al anului. Cascada Modavita este usor accesibila, la aproximativ 8,4 km de Moldova Noua spre Padina Matei pe un drum asfaltat. Se vede de pe sosea, fiind la aproximativ 40 de metri de autostrada. Sursă

Puntea suspendată din comuna Sasca Montană este construită din lemn și constituie un punct de atracție pentru orice drumeț ajuns în zonă.  Aceasta este situată în mijlocul naturii, într-o zonă ce oferă peisaje de basm pe tot parcursul anului.   sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România

Avenul este situat la jumătatea distanţei dintre Secu şi Văliug, jud. Caraş-Severin. Mai exact, îl regăsim pe acesta în versantul sud-vestic al Culmii Piatra Albă, la mică distanță de Talva Sodol, în Poiana Gropii. De asemenea, intrarea este cunoscută de către localnicii ca "Groapa Mare". Surse foto: banateanul.ro, Speologie.org

Balta Nera – Dunăre este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Socol. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea vestică a județului Caraș-Severin la poalele Munților Locvei (grupă muntoasă din Munții Banatului ce aparțin Carpaților Occidentali), la gura de vărsare a Nerei în Dunăre , în Clisura Dunării (regiune geografică aflată pe malul nordic al Dunării. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe, lacuri eutrofe cu un conținut important de substanțe minerale dizolvate în apă, suprafețe acoperite cu papură și stuf și ape cu vegetație abundentă dezvoltată pe fundul lacurilor. Aria naturală asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb (Populus alba), răchită albă (Salix alba), răchită roșie (Salix purpurea). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară (Salvinia natans), trifoi cu patru foi (Marsilea quadrifolia), stânjenel galben de baltă (Iris pseudacorus), crin de baltă (Butomus umbellatus), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de stuf (Circus aeruginosus), egretă mică (Egretta garzetta), cormoran mic (Phalocrocorax pygmeus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), buhai de baltă (Botaurus stellaris), egretă mare (Egretta alba), striga (Tyto alba, specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru (Alcedo atthis); Mamifere: lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe roșcată (Vulpes vulpes crucigera), vidră de râu(Lutra lutra), popândău (Spermophilus citellus); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde (Bufo viridis), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască râioasă (Bufo bufo), buhai de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), broască țestoasă de baltă (Emys orbicularis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpe de apă (Natrix tessellata); Pești: țiparul electric (Misgurnus fossilis), avat (Aspius aspius), țigănuș (Umbra krameri, specie de pește răpitor), petroc (Gobio kessleri), fâsă mare (Cobitis elongata). Sursă text & foto

Cei care vor să se relaxeze un weekend în natură și să-și umple plămânii cu aerul curat de munte pot alege un loc fascinant, dar mai puțin cunoscut din această parte a țării. Este vorba despre Lacul Mărghitaș, aflat la doar trei kilometri de orașul Anina, un paradis al naturii în care te poți încărca de energie. Lacul Mărghitaș se află într-o zonă care pare desprinsă din povești, și anume Munții Aninei, în județul Caraș-Severin, unul dintre locurile pitorești din vestul țării. Acest lac din Banat este unul cu totul special, pentru că este primul lac din această parte a României care a fost creat în scop turistic, în anul 1940. Lacul de acumulare Mărghitaș are formă de săgeată, este situat pe râul Buhui și se desfășoară pe o suprafață de patru hectare. De pe platoul acestei stațiuni pot fi admirate peisajele fascinante din Munții Aninei. Lacul este plin de vegetație acvatică, dar în apele sale de un albastru deosebit se găsesc și pești precum linul, cleanul sau caracuda. Cei care doresc să se relaxeze într-un weekend în natură sau să pescuiască sunt așteptați în stațiunea din Munții Aninei. De asemenea, în apropierea lacului Mărghitaș se află un alt loc superb, și anume lacul Buhui, cele două locuri fiind considerate raiul pescarilor, în același timp fiind ideale pentru a asculta liniștea naturii. Sursă text & foto

Balta Nera din Banat este o arie naturală protejată, cu o suprafaţă de zece hectare, situată în comuna Socol din județul Caraș-Severin, la gura de vărsare a râului Nera în Dunăre, unde se formează microdelta. Rezervaţia este inclusă în Parcul Naţional Porţile de Fier, iar turiștii ce ajung aici pot admira flora și fauna diversa din aceste locuri. Aici pot fi văzuți pescăruşi, egrete sau vidre. sursa

Tunelul Iubirii din Glimboca este situat pe calea ferată ce face legătura dintre Caransebeș și Băuțar. Acesta leagă localitățile Obreja și Glimboca. Tunelul a fost descoperit în mod accidental de către doi fotografi amatori, Florin Avramescu și Mihai Tămăşilă. După această descoperire, tot mai multă lume a ajuns să exploreze frumosul tunel. “Tunelul iubirii” sau “Tunelul Dragostei” este unul dintre cele mai romantice locuri din ţară. De asemenea, figurează și pe lista comorilor ascunse din Uniunea Europeană, publicată pe site-ul Parlamentului European. Această perlă naturală a Caraş-Severinului este extrem de apreciată de către fotografi și cupluri, care vin aici în număr destul de mare, pentru a realiza fotografii romantice. Sursa text & foto

Pietrele lui Scorilo reprezintă un adevărat altar păgân al dacilor, situat la altitudinea de 1.200 m pe versantul nordic al masivului Muntele Mic. Zona era locul de vânătoare preferat de daci, fiind în munţi şi având o bogată faună. Pe acest traseu turistic acum, Muntele Mic – Poiana Mărului, care trece prin Valea Scorilo, legenda spune că regele dac cu acelaşi nume, ar fi ascuns o comoară. Regele Scorilo era tatăl lui Decebal, fapt confirmat de inscripţia găsită la Sarmizegetusa: „Decebalus per Scorilo". Acest traseu este de o frumuseţe rară, încântând privirile şi celui mai pretenţios turist. Tot parte din legenda transmisă încă de secole, sunt şi indiciile locului exact în care se află comoara: Scorilo ar fi ascuns comoara într-o peşteră situată pe un perete drept al Stâncii Scorilo (ce se găseşte undeva în centru, la o distanţă de 40 m de la poale şi 40 m de la culme), peşteră situată acolo unde cade prima rază de soare ce vine peste creasta numită Buza Nedeii la solstiţiul de vară,  în ziua de 21 iunie a fiecărui an. Existenţa unei peşteri într-o stâncă formată din şisturi cristaline este greu de acceptat, deoarece în acest fel de rocă nu se pot forma peşteri naturale. Printr-o cercetare mai amănunţită a stâncii, nu a fost găsită decât o încăpere laterală ce pare că a fost săpată în stâncă, de om, ca un adăpost pentru ciobanii ce urcau spre Muntele Mic. Are formă de copertină, ca o adâncitură. Despre locul în sine, ciobanii şi localnicii nu vor să vorbească foarte multe, considerând zona una sacră despre care nu mulţi trebuie să ştie totul. În ultimii zeci de ani, au fost mulţi care au căutat comoara, însă fără succes. Si nimeni nu a făcut cercetări amănunţite ale zonei. Mai mult, Mormântul lui Scorilo, spune tot legenda, se află pe acest traseu turistic, undeva în Valea Scorilo, lucru ce pare credibil, mai ales că  Ulpia Traiana Sarmizegetusa este situată dincolo de deal. Pietrele Scorile, Cleanţul Scorilo, Cioaca (Creasta) Scorilo sunt nume vechi, ce au rămas în vocabular încă din timpul dacilor, care s-au transmis împreună cu credinţa că ar exista o comoară a dacilor aici. Surza text & foto

Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa 9 km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. Fluviul este mărginit de pereți verticali, stâncoși. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depășește 5 m/s. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia). La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind poziționate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia) Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat în stâncă, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal având dimensiunile 55 m - înălțime și 25 m - lățime. Sursă text & foto