Rezervația naturală ,,Balta Nera” – Socol
Rezervația naturală ,,Balta Nera” – Socol

Rezervația naturală ,,Balta Nera” – Socol

Atracție naturală

Socol, România

Despre

Balta Nera – Dunăre este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Socol.

Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea vestică a județului Caraș-Severin la poalele Munților Locvei (grupă muntoasă din Munții Banatului ce aparțin Carpaților Occidentali), la gura de vărsare a Nerei în Dunăre , în Clisura Dunării (regiune geografică aflată pe malul nordic al Dunării. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede.

Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe, lacuri eutrofe cu un conținut important de substanțe minerale dizolvate în apă, suprafețe acoperite cu papură și stuf și ape cu vegetație abundentă dezvoltată pe fundul lacurilor. Aria naturală asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești.

Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb (Populus alba), răchită albă (Salix alba), răchită roșie (Salix purpurea). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară (Salvinia natans), trifoi cu patru foi (Marsilea quadrifolia), stânjenel galben de baltă (Iris pseudacorus), crin de baltă (Butomus umbellatus), precum și stuf, papură sau rogozuri.

Păsări: erete de stuf (Circus aeruginosus), egretă mică (Egretta garzetta), cormoran mic (Phalocrocorax pygmeus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), buhai de baltă (Botaurus stellaris), egretă mare (Egretta alba), striga (Tyto alba, specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru (Alcedo atthis);

Mamifere: lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe roșcată (Vulpes vulpes crucigera), vidră de râu(Lutra lutra), popândău (Spermophilus citellus);

Amfibieni și reptile: broască râioasă verde (Bufo viridis), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască râioasă (Bufo bufo), buhai de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), broască țestoasă de baltă (Emys orbicularis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpe de apă (Natrix tessellata);

Pești: țiparul electric (Misgurnus fossilis), avat (Aspius aspius), țigănuș (Umbra krameri, specie de pește răpitor), petroc (Gobio kessleri), fâsă mare (Cobitis elongata).

Sursă text & foto

Alte sugestii

Atracție naturală
Pârâul Șușara se găsește pe drumul către Cascada Șușara, drum pe care mai întâlnim și Fosta Moară Turcească. Toate aceste atracții naturale se află în localitatea Sasca Montană, fiind  o zonă deosebită pentru orice drumeț în căutare de liniște și peisaje naturale. sursa
Sasca Montană, Romania
Atracție naturală
Cele mai vechi amenajări hidrotehnice si primele baraje de greutate din România construite pentru spălarea minereurilor pe pârâul Oravița, cunoscute sub numele de Lacul Mare și Lacul Mic. Între lacurile antropice ale Banatului Montan, se remarcă şi cele două lacuri din Oraviţa. Ele au fost amenajate şi consolidate prin lucrări hidrotehnice speciale, pe cursul mijlociu al Văii Oraviţei, în intervalul 1727-1733, fiind prevăzute cu baraje pentru atenuarea undei de viitură dar şi pentru a servi industriilor nou create sau pentru agrementul locuitorilor. Sursa Text & Foto: banatulmontan, oravita.ro
Lacul Mare, Oravița, Romania
Atracție naturală
Peștera Ponor – Uscată mai este cunoscută și sub numele de Peștera Ponor, Peștera Crivina sau Peștera Brădețe. Înaintând în peșteră și trecând de o strâmtoare, galeria se înalță la 15 m. Temperatura în peșteră este de 6,5°C – 8,3°C la extremități și este umedă (95-100%). Aceste variații de temperatură se datorează deschiderilor, care permit intrarea curenților de aer. sursa text: cnitpanina.ro surse foto: speologie.org, pressalert.ro
Strada Crivina, Steierdorf 325150, Romania
Atracție naturală
Pestera Liliecilor se află pe Cheile Carasului, în apropiere de comuna Carașova. Accesul în peșteră se face printr-o gaură cu diametrul de aproximativ 10 metri, fiind necesară traversarea râului Caraș prin apă și cățărarea pe un perete de stâncă de aproximativ 4-5 metri. Pentru alpiniștii amatori accesul în peșteră se poate face și coborând de deasupra peșterii. sursa 
Carașova, Romania
Atracție naturală
Peștera se găsește la baza unui abrupt calcaros și are o intrare mare și o lungime de 108 m. Este formată din trei Săli. La intrare încă se pot vedea urme ale unor săpături arheologice și ale cautatorilor de comori. In prima sala, trebuie escaladate blocurile mari prabusite din tavan. În dreapta se găsește o galerie scurta care se deschide deasupra prăpastiei. In stanga, dupa un taras usor, se intra în sala a doua, apoi in cea de-a treia, unde se găsesc podoabe concreționare. Pestera este usor accesibila și vizibilă în special in prima sala, celelalte sunt mult mai întunecate iar echipamentul specific este necesar. Sursa Text & Foto: https://www.turistmania.ro/
Atracție naturală
Aflată la marginea pădurii, Poiana Golului este un punct de belvedere excepțional asupra orașului Reșita dar și un loc unde se organizează festivaluri și spectacole pentru cine este interesat de o experiență unică la înălțime.
Colonia Poiana Golului, Reșița, Romania
Atracție naturală
Localizat pe o vale adâncă și greu accesibilă dintre Coronini și satul cehesc Sfânta Elena, Izvorul Mânzului este unul dintre cele mai deosebite locuri din Clisura Dunării. Zona e presărată de cascade și grote, de mici ochiuri de apă ori construcții naturale de piatră și populată de salamandre care, conform poveștilor din bătrâni, dacă strigă te surzesc. Tot aici, sub dealul Isânoca se pare că ar fi bârlogul unui balaur care doarme de milenii și care, mișcându-se în timpul somnului, modifică mereu forma dealului. Sursa text & foto
Atracție naturală
Intrarea in Pestera Boilor se afla in versantul stang al Cheilor Nerei format din Carsiile Dese la 210 m altitudine si 7 m deasupra raului. Peștera măsoară 126 m și este săpată pe un sistem de diaclaze și tunele de presiune. Porțiunile descendente alternează cu cele ascendente. Intrarea destul de mare (4 m inălțime) conduce printr-un mic culoar într-o sală înaltă de 7 m și luminată printr-o spărtură în perete (Fereastra) cu diametrul de 2 m. Această sală comunică cu galeria principală printr-un labirint de culoare strâmte, în parte inaccesibile, în care se ajunge urcând un prag de 3 m. Galeria principală, în general îngustă, înaltă de 2-4 m și lipsită de ramificatii, prezintă pe parcurs lărgiri prin prăbușire, poduri naturale, inele de eroziune, tunele de presiune cu secțiune ovală și dispoziții sifonale. De altfel galeria, cotind mereu la dreapta, devine scundă și largă; coboară brusc 3 metri și se termină printr-un lac-sifon permanent. În timpul viiturilor puternice apa infiltrată prin fisuri din masiv formeaza un pârâiaș subteran care apare prin lacul-sifon și se evacuează prin ponoarele și sorburile din podea, reușind numai uneori să iasă prin gura peșterii și să ajungă la Nera. Urmele apei sunt vizibile peste tot : marmite, lapiezuri, lame, hieroglife și lingurițe. Ici-colo apar începuturi de concretionare a peșterii. Peștera prezintă interes nu numai pentru hidrologie carstică, ci și pentru biospeologie. Aici trăiesc specii terestre remarcabile de crustacei, pseudoscorpioni și insecte fară aripi, iar în apa marmitelor și a lacului-sifon specii tipic subterane de crustacee microscopici. Peștera se află pe teritoriul ocrotit al rezervatiei Cheile Nerei-Beusnita, parte din parcul national cu același nume. Nu este amenajată și nu prezintă urme de degradare. Deși este o grota rece, cu mici băltoace, cu pereții dăltuiți de apă și lipsită de frumuseți de calcit care atrag de obicei turiști, fiind lângă poteca în calea drumețului nu trebuie ocolită. Având o flanelă (temperatura în jur de 10 grade și umiditatea maximă), o cască de protecție și cizme de cauciuc (după secetă prelungită merg și bocanci) se poate parcurge toată peștera dus-întors numai în jumătate de oră. Atenție la cele două praguri a trei metri fiecare.  Sursă text & foto
Cheile Nerei, Romania
Atracție naturală
Este amplasat pe falia Diana, în malul drept al Cernei şi a fost săpat până la 260 m adâncime. Izvorul Diana a fost forat în anul 1958, are un debit scazut. Se foloseste pentru tratarea gastritelor hipoacide, colecistite, hepatite, diabet, intoxicatii, constipatii, urticarie, bronsite, sinuzite, etc. Izvoarele pentru cura interna DIANA III (lânga Rotonda): apa minerala naturala, sulfuroasa, clorurata, sodica, calcica, hipertermala, hipotona. Indicatii: • afectiuni ce necesita cure de colereza (diskinezii biliare, colecistite cronice, sechele postoperatorii ale cailor biliare). • afectiuni ce necesita cure de diureza (infectii urinare, sechele postoperatorii ale cailor urinare) Apa poate fi utilizata si în cura externa în urmatoarele afectiuni: • reumatism cronic degenerativ. • reumatism abarticular. • sechele musculo-articulare post-traumatice Sursă text & foto
Strada Izvorului 2, Băile Herculane 325200, Romania