Drumul apelor miraculoase

Pe seama apelor subterane (freatice şi de adâncime) a luat naştere staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane. Sursa este constituită din 19 izvoare naturale cunoscute, din care 9 sunt captate și folosite. Din debitul total se foloseşte doar o parte în funcţie de necesităţi, restul devărsându-se liber in Cerna.

Forajul Crucea Ghizelei - Este o sursă aparte datorită amplasamentului său, dar şi proprietăţilor fizico-chimice. Forajul este situat în extremitatea nordică a zăcământului, pe malul stâng al Cernei, a traversat o stivă de calcar cu o grosime aparentă de peste 500 m în care probele hidrogeologice au pus în evidenţă proprietăţi acvifere bine diferenţiate.

Şapte Izvoare Calde, dreapta - Cele peste 20 de iviri naturale de apă termominerală, eşalonate pe un front de aproape 50 m, variate ca debit sunt situate în versantul drept al Cernei, în apropierea malului, expuse inundaţiilor la ape mari.Ieşirea la zi a apei se face pe contactul tectonic dintre granitul de Cerna şi calcarele mezozoice, fapt care explică şi debitele totale de peste 2 l/s.

Forajul Scorilo - Este situat la 85 m aval de izvoarele anterioare, în versantul stâng al Cernei, deasupra cotei de inundaţie. A traversat depozite cuaternare groase de 2 m, menţinându-se apoi numai în granite până la adâncimea finală de 549,5 m. Apele acestei surse sunt, clorosodice-bicarbonatate calcice, slab sulfuroase, cu mineralizaţii foarte reduse (0,65-0,85g/l).

Cuprinde 4 izvoare la care au fost surprinse cele mai mari variaţii de debit şi temperatură, două dintre acestea, Hercules şi Apollo, însumează ele singure debitele cumulate ale tuturor celorlalte surse la un loc.

Izvorul Hercules - Este cel mai important ca debit, dar are cele mai instabile  proprietăţi fizico-chimice. Apare din peştera cu acelaşi nume. În alimentarea resurgenţei, un rol foarte important revine calcarelor jurasic superioare din Sinclinalul Cernei. Ecartulde variaţie a debitelor este de 94,8 l/s. Mineralizaţia totală variază între 0,29-2,51 g/l, caracteristicile apei trecând de la bicarbonatată-calcică la clorosodic-calcică.

Izvorul Hygeea - Punctul de izvor este situat pe contactul tectonic dintre calcarele jurasic superioare şi stratele de Iuta şi se găseşte la 40 m aval de Izvorul Hercules, pe acelaşi versant, la numai 0,8 m altitudine absolută. Debitul şi temperatura au variaţii în acelaşi sens cu cele ale Izvorului Hercules. Captarea defectuoasă a sursei determină pierderea apei pe lângă incinta construită în vederea unor utilizări balneare. Apa izvorului aparţine tipului clorosodică-calcică, bromiodurată slab sulfuroasă.

Izvorul Apollo - Emergenţa este localizată în incinta pavilionului Apollo şi este captată prin amenajarea unui bazin etanş peste punctul de izvor. Ieşirea “la zi” se face pe contactultectonic dintre calcarele Jurasicului superior cu marnocalcarele barremianapţiene (stratele de Iuta).

Izvorul de la Despicătură - Este situat la baza zidului de regularizare a albiei Cernei, la 8 m aval de Peştera de la Despicătură, aflându-se de cele mai multe ori sub oglinda apei.

Grupa Diana  Este alcătuită din patru izvoare (Diana I, Diana II, Diana IV, Hebe) şi forajul Diana III, situate în zona centrală a staţiunii vechi.

Izvoarele Diana I+II - Punctele de emergenţă se găseau într-o cavitate naturală de mici dimensiuni, dezvoltată în malul drept al Cernei la 11 m altitudine relativă, pe un aliniament tectonic clar (Falia Diana) care pune în contact stratele de Iuta cu calcarele jurasic-superioare. Variaţiile de chimism se încadrează între 4,39 g/l şi 6,27 g/l, apele păstrându-şi nemodificat caracterul clorosodic-calcic, bromiodurat, sulfuros.

Izvorul Diana IV (Izvorul de Picioare) -Este situate în albia Cernei, în zonainundabilă, ivirea apei făcându-se din marnocalcare

Forajul Diana (Diana III) - Este amplasat pe falia Diana, în malul drept al Cernei şia fost săpat până la 260 m adâncime, unde a interceptat fundamental granitic, a traversat formaţiuni cuaternare şi marnocalcare menţinându-se apoi în calcare.

Izvorul Hebe - Este un izvor captat în subsolul băilor Hebe, pe contactul calcarmarnocalcar.

Sursa Text & Foto: primaria.baile-herculane.ro, patrimoniubalnear.ro