Locații

Acest lac se numește Lacul Golumbului, însă este cunoscut de cei mai mulți ca fiind Lacul Miniș, deoarece se află pe Cheile Minișului și are o lungime de 750m, fiind alimentat de apa râului cu același nume. Zona este una deosebită pentru turiști, deoarece oferă peisaje spectaculoase, în apropiere aflându-se și Cascada Bigăr și Cascada Cârșa. sursa

Situat la o altitudine de aproximativ 300 de metri, Lacul Ochiul Beiului este un loc de poveste aflat în mijoculul unui luminiș de legendă. Este un lac de origine carstică, cunoscut ca și lacul care nu îngheață niciodată deoarece este alimentat de un izvor carstic subteran ce menține temperatura apei constantă. Lacul face parte din Parcul Național Cheile Nerei, pe valea râului Bei, unde acesta se întâlnește cu râul Beușnița. Culoarea turcoaz și apa limpede atrage anual turiști de toate vârstele ce vin în căutarea unui moment de liniște la marginea lacului.  Potrivit legendei, culoarea deosebită a lacului are o explicație supranaturală unde în urmă cu câteva sute de ani, lacul și-ar fi schimbat nuanța de albastru în urma unei tragice povești de dragoste. Legenda spune povestea fiului unui bei înstărit ce întâlnit o ciobăniţă frumoasă în timp ce se afla la vânătoare în aceste meleaguri. Acesta se îndrăgostește de ea la prima vedere și obișnuia să o întâlnească pe fată în fiecare zi. Tragedia se abate asupra cuplului atunci când beiul a aflat despre cei doi și hotărăște să trimită un călău pentru a o omorî pe fată. Îndurerat, fiul beiului s-a retrat la marginea lacului unde și-a vărsat toate lacrimile. Tânărul a umplut cu tristeța sa lacul care astăzi îi poartă numele; lacul ce încă îi reflectă culoarea ochiilor. Sursa Foto: https://planiada.ro/

Lacul de acumulare Poiana Mărului și staţiunea Poiana Mărului se află la numai 25 de km distanţă de oraşul Oţelul Roşu, într-un peisaj pitoresc dominat de păduri de conifere şi foioase.  Stațiunea este amplasată la o altitudine de 500 m, iar accesul spre staţiune se realizează prin DN68 Caransebeş - Haţeg, cu deviere pe lânga comuna Zăvoi.

Lacul Rusca-Teregova, situat pe râul Hideg este un lac artificial, construit în anul 2006, având un barajul modern „dublu arc”, o deschidere de 400 m şi o înălţime de 75 m. Atunci când este complet umplut, lacul se întinde pe o suprafață de 7 km. Locul oferă un peisaj impresionant, iar în apropierea sa se poate ajunge și pe traseul tematic Ţara Gugulanilor. sursa

Lacul Secu este un lac de acumulare cu o suprafață de 734 hectare și o lungime de circa 6km. Barajul Secu a fost construit între anii 1961-1963, pe râul Bârzava, la doar câțiva kilometri în amonte de municipiul Reșița. Acesta este primul baraj din beton cu contraforți din România, având o înălțime de 41 m. Rolul său principal este apărarea împotriva inundațiilor și alimentarea cu apă a municipiului Reșița. sursa

Lacul Văliug este un lac de acumulare amenajat pe Bârzava, fiind încadrat de lacurile de acumulare Gozna și Secu. Amplasat la poalele Muntelui Semenic, lacul se află la o altitudine de 600m, fiind un punct de atracție pentru orice turist pasionat de natură, pescuit și sporturi nautice. Acesta are o suprafață de 12,6 hectare și a fost construit în anul 1909 pentru alimentarea cu apa a zonei și pentru producerea de energie electrică. Sursa Foto: urlaub-in-rumänien.de

Balta Nera din Banat este o arie naturală protejată, cu o suprafaţă de zece hectare, situată în comuna Socol din județul Caraș-Severin, la gura de vărsare a râului Nera în Dunăre, unde se formează microdelta. Rezervaţia este inclusă în Parcul Naţional Porţile de Fier, iar turiștii ce ajung aici pot admira flora și fauna diversa din aceste locuri. Aici pot fi văzuți pescăruşi, egrete sau vidre. sursa

Accesul pe Muntele Mic se face din DJ 608 A, prin municipiul Caransebeș, pe ieșirea spre Muntele Mic, de pe șoseaua de centură.  Muntele Mic este ,,copilul” Munţilor Ţarcu, cu o înălţime de 1806 m. Din acest munte izvorăşte râul Sebeş, care se varsă în Timiş, la confluenţa din Caransebeş. La altitudinea de 1545 m este Stațiunea turistică Muntele Mic unde, pe calota sferică a muntelui, se poate schia aproape 6 luni din an.Muntele Mic a fost și este și astăzi cea mai înaltă și potrivită stațiune din România pentru practicarea sporturilor de iarnă.Tot segmentul turistic de iarna este tot mai bine dezvoltat: piste nocturne, instalați prin cablu, zăpadă artificială.  • Pârtia Borlova 1 - Lungime : 1000m, Dificultate : medie-ușoară, teleschi • Pârtia Borlova 2 - Lungime : 1000m, Dificultate : medie-ușoară, teleschi • Pârtia Vâlsanu - Lungime : 2500m, Dificultate : medie-avansat, telescaun 6 locuri • Pârtia Nordica - Lungime : 1200m, Dificultate : medie-avansat, teleschi • Pârtia Isai - Lungime : 2000m, Dificultate : medie-avansat, telescaun 2 locuri • Pârtia Felix - Lungime : 1400m, Dificultate : medie-ușoară, Teleschi Felix surse: muntelemiconline.ro , weski.ro

Ostrovul Moldova Veche este situat pe Dunăre, fiind un obiectiv turistic spectaculos, care atrage turiștii prin naturalețea sa. Ostrovul Moldova Veche cu o suprafață de 1627 de hectare (din care 345 ha insula propriu-zisă suprafață terestră) este declarat arie naturală protejată, fiind inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier. De asemenea, în interiorul insulei se află și două lacuri, fără conexiune cu Dunărea, care ocupă cea mai mare suprafață.  Atracția principală a insulei, pe lângă diversitatea florei și a faunei, o reprezintă prezența celor peste 50 de cai sălbatici, urmașii celor abandonați pe insulă în anii 1970, de  către localnicii din Moldova Veche. Aceștia nu au mai putut fi prinși, iar cu timpul s-au înmulțit, devenind sălbatici. Aici găsim și movila de pământ, fiind cel mai înalt punct de pe insulă și despre care se spune că ar fi mormântul lui Attila, numit și ,,Biciul lui Dumnezeu,, cel mai puternic conducător al hunilor care a domnit între anii 433-453.

Rezerzervaţia  naturală ,,Izvoarele Nerei” reprezintă una dintre cele mai mari păduri virgine din Europa, fiind arie protejată de lege Rezervaţia a fost înfinţată în anul 1973 inițial ca “rezervaţie forestieră”, iar din anul 2000 a devenit “rezervaţie naturală”. Ecosistemele virgine de făgete pure sunt reprezentative pentru rezervație, arborii find înalți de peste 50m, iar o parte dintre ei având vârste de peste 400 de ani. În anul 2017, Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei, a fost declarată ca fiind Sit al Patrimoniului Mondial UNESCO “Făgete primare din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei”. Sursa

Caraș-Severin abundă de atracții naturale, peisaje deosebite și un aer pe care nu te saturi să îl respiri, având numeroase zone unde gradul de puritate al aerului este printre cele mai ridicate din țară și din Europa. Iar dacă te afli printre pasionații de drumeții și de relaxare în inima naturii, avem pentru tine un top al celor mai spectaculoase atracții ale județului. 

Pârâul Șușara se găsește pe drumul către Cascada Șușara, drum pe care mai întâlnim și Fosta Moară Turcească. Toate aceste atracții naturale se află în localitatea Sasca Montană, fiind  o zonă deosebită pentru orice drumeț în căutare de liniște și peisaje naturale. sursa

Intrarea in Pestera Boilor se afla in versantul stang al Cheilor Nerei format din Carsiile Dese la 210 m altitudine si 7 m deasupra raului. Peștera măsoară 126 m și este săpată pe un sistem de diaclaze și tunele de presiune. Porțiunile descendente alternează cu cele ascendente. Intrarea destul de mare (4 m inălțime) conduce printr-un mic culoar într-o sală înaltă de 7 m și luminată printr-o spărtură în perete (Fereastra) cu diametrul de 2 m. Această sală comunică cu galeria principală printr-un labirint de culoare strâmte, în parte inaccesibile, în care se ajunge urcând un prag de 3 m. Galeria principală, în general îngustă, înaltă de 2-4 m și lipsită de ramificatii, prezintă pe parcurs lărgiri prin prăbușire, poduri naturale, inele de eroziune, tunele de presiune cu secțiune ovală și dispoziții sifonale. De altfel galeria, cotind mereu la dreapta, devine scundă și largă; coboară brusc 3 metri și se termină printr-un lac-sifon permanent. În timpul viiturilor puternice apa infiltrată prin fisuri din masiv formeaza un pârâiaș subteran care apare prin lacul-sifon și se evacuează prin ponoarele și sorburile din podea, reușind numai uneori să iasă prin gura peșterii și să ajungă la Nera. Urmele apei sunt vizibile peste tot : marmite, lapiezuri, lame, hieroglife și lingurițe. Ici-colo apar începuturi de concretionare a peșterii. Peștera prezintă interes nu numai pentru hidrologie carstică, ci și pentru biospeologie. Aici trăiesc specii terestre remarcabile de crustacei, pseudoscorpioni și insecte fară aripi, iar în apa marmitelor și a lacului-sifon specii tipic subterane de crustacee microscopici. Peștera se află pe teritoriul ocrotit al rezervatiei Cheile Nerei-Beusnita, parte din parcul national cu același nume. Nu este amenajată și nu prezintă urme de degradare. Deși este o grota rece, cu mici băltoace, cu pereții dăltuiți de apă și lipsită de frumuseți de calcit care atrag de obicei turiști, fiind lângă poteca în calea drumețului nu trebuie ocolită. Având o flanelă (temperatura în jur de 10 grade și umiditatea maximă), o cască de protecție și cizme de cauciuc (după secetă prelungită merg și bocanci) se poate parcurge toată peștera dus-întors numai în jumătate de oră. Atenție la cele două praguri a trei metri fiecare.  Sursă text & foto

Peştera Comarnic se găsește în Munţii Aninei, un loc magic renumit pentru bogăţia pădurilor dar și a solului ce ascunde prețioase zăcăminte de cărbune. Râurile Caraşul, Nera şi Minişul brăzdează chei sălbatice adânc în pereţii stăncoși ce deschid drumul spre peşteri impresionante și pline de mister. Multe alte râuri de dimensiuni mai mici se pierd în calcare ce și-au croit drumul prin galerii formate de milenii. Peşterile Comarnic şi Popovăţ au fost formate din forța delicată a pârâului Ponicova ce se află cam pe la jumătate distanţă între Reşiţa şi Anina. Sălile monumentale și masivitatea formaţiunilor stalagmitice au situat Peştera Comarnic în topul celor mai frumoase din Banat. Situată în raza satului Iabalcea, ea este una dintre cele mai mari şi impresionante peşteri din România și reprezintă o străpungere hidrologică a pârâului Ponicova în calcarele care alcătuiesc Cleanţul Putnata. Galeriile şi sălile descoperite până în prezent însumează 5 229 m. Intrarea Comarnic se află în versantul stâng al văii Comarnic, la circa 200 m de Cantonul silvic Comarnic (440 m alt.). Intrarea Ponicova se poate găsi într-o poiană mare, în apropierea şoselei Reşiţa-Anina, la 3,5 km distanţă de canton în direcţia Aninei la 470 m altitudine.

În județul Caraș-Severin, aproape de orașul Anina, ascunsă de relieful carstic al Văii Minișului, se află Peștera cu Oase, formată dintr-un sistem de 12 galerii interioare, unde s-au descoperit rămășițe umane cu o vechime de peste 35.000 de ani. Inițial, speologii au crezut că oasele erau doar rămășițe ale mai multor specii de animal, însă printre ele s-au scos la lumină rămășițe umane, inclusiv o mandibulă de Homo Sapiens cu cinci molari. Află mai multe despre descoperirile din Peștera cu Oase AICI. Sursa

Peștera Gaura cu Muscă este un loc plin de legende și de istorie din Clisura Dunării.   Peștera este situată 12 km aval de Moldova Nouă județul Caraș-Severin la cca. 30 m deasupra nivelului Dunării. Intrarea în peșteră se află în versantul stâng al Defileului Dunarii, în marele abrupt calcaros situat în apropierea stâncii Babacaia din albia Dunării, la 3 km în aval de localitatea Coronini. Altitudinea 92 m (28 m deasupra apei Dunării). De peșteră se leagă larg răspândita legendă a lui Iovan Iorgovan “braț de buzdugan”, care a învins balaurul cu 12 capete si de musca golumbaca-vampir.

Grota cu aburi din Munții Cernei este o peșteră fosilă îngustă, cu o singură intrare și cu o lungime de 14 metri. Peştera răsuflă aburi fierbinţi de la un izvor termal aflat în capătul grotei. Acești aburi de 52 până la 56 grade Celsius ies la suprafață printr-o crăpătură în stâncă, iar în interiorul peșterii se formează o umiditate de 100%. Datorită emanațiilor de sulf, pe pereții grotei crește philonotis schliephackei, un mușchi care se găsește doar aici. Aerul cald din peșteră ajută la formarea unor stalactite gelatinoase, de câțiva centimetri grosime. Din stațiunea Băile Herculane și până la Grota cu aburi aveți de parcurs aproximativ o oră de mers pe jos pe poteci de munte. Pe traseu sunt câteva puncte de belvedere, ocazia bună să faceți scurte popasuri, să trageți în piept un aer puternic ionizat și să admirați frumoasele peisaje montane. Legenda spune că peștera are o vechime de peste două milenii, iar printre vizitatori se numără chiar marele rege dac Burebista. Grota cu aburi este un real pericol pentru vizitatori, dar și pentru speologi. De-a lungul timpului și-au pierdut viața mai mulți oameni din cauza emanațiilor de gaze. Sursă text & foto

Este situată în Munții Locvei, la circa 3 km de oraşul Moldova Nouă, fiind cuprinsă în perimetrul rezervaţiei Valea Mare. Peştera este activă, prezintă două galerii principale, iar vizitarea acesteia necesită echipament speologic adecvat.     

Peștera Lacul Dracului  este un obiectiv turistic deosebit, recunoscut de comunitatea locală de mult timp. A fost investigată în detaliu în perioada 1962-1966 de către A. Negrea, Șt. Negrea și V. Sencu. Totuși, o descoperire semnificativă a avut loc în primăvara anului 1981, când speologii scafandri ai grupului GESS-București, format din Cristian Lascu, I. Povară, C. Vânău și Ș. Sârbu, au explorat fundul lacului și au găsit o galerie la o adâncime de 12 metri. Această galerie a condus spre interiorul masivului calcaros, traversând un culoar înecat lung de 25 de metri, până când au ajuns într-o impresionantă sală subterană. În această sală, calcarul alb și spălat se alternează armonios cu straturile negre de silex, oferind o imagine spectaculoasă. Sursa

Pestera Liliecilor se află pe Cheile Carasului, în apropiere de comuna Carașova. Accesul în peșteră se face printr-o gaură cu diametrul de aproximativ 10 metri, fiind necesară traversarea râului Caraș prin apă și cățărarea pe un perete de stâncă de aproximativ 4-5 metri. Pentru alpiniștii amatori accesul în peșteră se poate face și coborând de deasupra peșterii. sursa 

Peștera Ponor – Uscată mai este cunoscută și sub numele de Peștera Ponor, Peștera Crivina sau Peștera Brădețe. Înaintând în peșteră și trecând de o strâmtoare, galeria se înalță la 15 m. Temperatura în peșteră este de 6,5°C – 8,3°C la extremități și este umedă (95-100%). Aceste variații de temperatură se datorează deschiderilor, care permit intrarea curenților de aer. sursa text: cnitpanina.ro surse foto: speologie.org, pressalert.ro

Peștera se găsește la baza unui abrupt calcaros și are o intrare mare și o lungime de 108 m. Este formată din trei Săli. La intrare încă se pot vedea urme ale unor săpături arheologice și ale cautatorilor de comori. In prima sala, trebuie escaladate blocurile mari prabusite din tavan. În dreapta se găsește o galerie scurta care se deschide deasupra prăpastiei. In stanga, dupa un taras usor, se intra în sala a doua, apoi in cea de-a treia, unde se găsesc podoabe concreționare. Pestera este usor accesibila și vizibilă în special in prima sala, celelalte sunt mult mai întunecate iar echipamentul specific este necesar. Sursa Text & Foto: https://www.turistmania.ro/

Pietrele lui Scorilo reprezintă un adevărat altar păgân al dacilor, situat la altitudinea de 1.200 m pe versantul nordic al masivului Muntele Mic. Zona era locul de vânătoare preferat de daci, fiind în munţi şi având o bogată faună. Pe acest traseu turistic acum, Muntele Mic – Poiana Mărului, care trece prin Valea Scorilo, legenda spune că regele dac cu acelaşi nume, ar fi ascuns o comoară. Regele Scorilo era tatăl lui Decebal, fapt confirmat de inscripţia găsită la Sarmizegetusa: „Decebalus per Scorilo". Acest traseu este de o frumuseţe rară, încântând privirile şi celui mai pretenţios turist. Tot parte din legenda transmisă încă de secole, sunt şi indiciile locului exact în care se află comoara: Scorilo ar fi ascuns comoara într-o peşteră situată pe un perete drept al Stâncii Scorilo (ce se găseşte undeva în centru, la o distanţă de 40 m de la poale şi 40 m de la culme), peşteră situată acolo unde cade prima rază de soare ce vine peste creasta numită Buza Nedeii la solstiţiul de vară,  în ziua de 21 iunie a fiecărui an. Existenţa unei peşteri într-o stâncă formată din şisturi cristaline este greu de acceptat, deoarece în acest fel de rocă nu se pot forma peşteri naturale. Printr-o cercetare mai amănunţită a stâncii, nu a fost găsită decât o încăpere laterală ce pare că a fost săpată în stâncă, de om, ca un adăpost pentru ciobanii ce urcau spre Muntele Mic. Are formă de copertină, ca o adâncitură. Despre locul în sine, ciobanii şi localnicii nu vor să vorbească foarte multe, considerând zona una sacră despre care nu mulţi trebuie să ştie totul. În ultimii zeci de ani, au fost mulţi care au căutat comoara, însă fără succes. Si nimeni nu a făcut cercetări amănunţite ale zonei. Mai mult, Mormântul lui Scorilo, spune tot legenda, se află pe acest traseu turistic, undeva în Valea Scorilo, lucru ce pare credibil, mai ales că  Ulpia Traiana Sarmizegetusa este situată dincolo de deal. Pietrele Scorile, Cleanţul Scorilo, Cioaca (Creasta) Scorilo sunt nume vechi, ce au rămas în vocabular încă din timpul dacilor, care s-au transmis împreună cu credinţa că ar exista o comoară a dacilor aici. Surza text & foto

Podul Natural din Cărbunari reprezintă o minunată atracție naturală situată în această localitate. Acest pod natural, format în mod natural de-a lungul timpului, impresionează cu forma și structura sa unică. Cuibărit în mijlocul peisajului natural, acest pod se remarcă prin arhitectura sa geologică aparte. Sursă foto

Aflată la marginea pădurii, Poiana Golului este un punct de belvedere excepțional asupra orașului Reșita dar și un loc unde se organizează festivaluri și spectacole pentru cine este interesat de o experiență unică la înălțime.

Traseul turistic începe de unde Nera face cot de 90 de grade și se merge spre Lacul Dracului. Pe traseu, după aproximativ o oră se ajunge la Poiana Meliugului, numită și poiana lui Trifu. Este o poiană mare, cu mai.multe culturi, în dreapta aflându-se ultima gospodărie din traseu. Aici, drumul se bifurcă, unul mergând spre stânga, pe Puntea Suspendată, iar celălalt drept înainte, însă ambele ducând la lac. Sursa foto Sursa text

Prolazul (”trecătoare” în limba caraşovenilor) este o depresiune pitorească situată în Cheile Caraşului. Cu sălaşe, livezi şi înconjurată de abrupturi calcaroase,  poiana este deosebită în orice anotimp.

Puntea suspendată din comuna Sasca Montană este construită din lemn și constituie un punct de atracție pentru orice drumeț ajuns în zonă.  Aceasta este situată în mijlocul naturii, într-o zonă ce oferă peisaje de basm pe tot parcursul anului.   sursa foto: Google Maps - Agenția 360 România

Traseul turistic ce trece pe la Puntea Suspendată începe de unde Nera face cot de 90, mergându-se spre Lacul Dracului. După aproximaiv o oră de mers, pe malul Nerei se află Poiana Meliugului, numită și Poiana lui Trifu, în dreapta aflându-se ultima gospodărie din traseu. Aici, drumul se bifurcă, unul mergând spre stânga pe Puntea Suspendată, iar al doilea continuând drept înainte, însă amândouă ajungând la lac. Drumul pe Puntea Suspendată este unul de-a dreptul deosebit, urcând mereu și ajungând într-o poiană cu pomi fructiferi, lângă Moara lui Untan. Se traversează apa, se intră în pădure pe o potecă în urcuș accentuat și se ajunge apoi la o răscruce de drumuri de unde se poate vedea indicatorul către Lacul Dracului. Sursa: turism.cjcs.ro

Balta Nera – Dunăre este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Socol. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea vestică a județului Caraș-Severin la poalele Munților Locvei (grupă muntoasă din Munții Banatului ce aparțin Carpaților Occidentali), la gura de vărsare a Nerei în Dunăre , în Clisura Dunării (regiune geografică aflată pe malul nordic al Dunării. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe, lacuri eutrofe cu un conținut important de substanțe minerale dizolvate în apă, suprafețe acoperite cu papură și stuf și ape cu vegetație abundentă dezvoltată pe fundul lacurilor. Aria naturală asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb (Populus alba), răchită albă (Salix alba), răchită roșie (Salix purpurea). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară (Salvinia natans), trifoi cu patru foi (Marsilea quadrifolia), stânjenel galben de baltă (Iris pseudacorus), crin de baltă (Butomus umbellatus), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de stuf (Circus aeruginosus), egretă mică (Egretta garzetta), cormoran mic (Phalocrocorax pygmeus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), buhai de baltă (Botaurus stellaris), egretă mare (Egretta alba), striga (Tyto alba, specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru (Alcedo atthis); Mamifere: lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe roșcată (Vulpes vulpes crucigera), vidră de râu(Lutra lutra), popândău (Spermophilus citellus); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde (Bufo viridis), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască râioasă (Bufo bufo), buhai de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), broască țestoasă de baltă (Emys orbicularis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpe de apă (Natrix tessellata); Pești: țiparul electric (Misgurnus fossilis), avat (Aspius aspius), țigănuș (Umbra krameri, specie de pește răpitor), petroc (Gobio kessleri), fâsă mare (Cobitis elongata). Sursă text & foto

Rezervaţia se află pe teritoriul administrativ al oraşului Moldova Nouă, fiind declarată zonă protejată inclusă în Parcul Național Porțile de Fier și având o suprafaţa de 1176de hectare Rezervația se află în bazinul hidrografic al Văii Mari, o zonă deosebit de frumoasă, cu un relief divers format din chei, peşteri, avene, doline, izbucuri și lapiezuri. Aici se află 45 de peşteri şi avene, inclusiv peştera Gaura Haiducească, cu o lungime de 1370 m, dar şi Avenul Roşu (149 m diferenţă de nivel), rezervația fiind locul ideal pentru drumeții și relaxare în natură.  Cascadele din Valea Mare sunt unele dintre cele mai importante obiective turistice ale Clisurii Dunări. Spre exemplu, cascada Burăul Mare, cu o cădere abruptă și abundentă de apă de o frumusețe aparte, un loc perfect, răcoros și reconfortant într-o zi călduroasă de vară. Apoi, cascadă Modăvița, cu o înălțime de peste 20 metri, este una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din Banat, fiind considerată sora cascadei Bigăr.

Domeniul schiabil din Muntii Semenic este un punct principal de atracție atât pentru locuitorii județului Caraș Severin, cât și pentru turiști, pârtiile de aici fiind pline în fiecare weekend de iarnă. Datorită faptului că pârtiile sunt amenajate la aproximativ 1400 metri altitudine, zăpada este prezentă aici pe tot parcursul sezonului rece, astfel fiind posibilă practicarea sporturilor de iarnă, precum și admirarea unor peisaje de poveste.  • Pârtia Semenic - Văliug - Lungime 5800m, Dificultate ușoară, Transport teleski • Pârtia Goznuta - Lungime 600m, Dificultate medie, Transport teleski • Pârtia Crucea De Brazi - Lungime 600m, Dificultate medie, Transport teleski • Casa Baraj – Văliug - Lungime 800, Dificultate medie, Transport telescaun, are nocturnă • Pârtia Slalom Urias - 1200m, Dificultate medie, Transport teleski sursa text: cnipt-caransebes.ro

Sfinxul bănățean se află în comuna Topleț, la doar 8 km distanță de Băile Herculane. Acesta face parte dintr-o rezervație naturală de interes național. Sfinxul poate fi văzut cel mai bine primăvara și toamna, atunci când vegetația este mai puțin deasă. Acesta poate fi observat din șoseaua DN 6, mai precis de la km 377. Megalitul este al doilea astfel de monument de pe Valea Cernei, iar despre acesta se spune că Hercules/ Iovan Iorgovan ar fi înfrânt din nou hidra și i-ar mai fi tăiat un cap, Sfinxul de la Topleț fiind ridicat tocmai pentru a marca victoria. 

Supranumită “Crăiasa singuratică a Dunării”, stânca Babacaia are o înâlţime de 7 m deasupra apei. Numele acesteia provine dintr-o legendă. Un voievod sârb şi-ar fi legat de stâncă soţia infidelă, spunându-i “babo kaise” (căieşte-te nevastă).

Stâncile Adam și Eva de la Eftimie Murgu reprezintă o formațiune geologică spectaculoasă situată în această localitate. Aceste stânci, denumite simbolic Adam și Eva, au fost modelate de-a lungul timpului de forțele naturii, creând o imagine remarcabilă în peisajul local. Sursă foto