Muzeu

Casa și atelierul familiei Ionașcu, un muzeu viu în care tradiția este la loc de cinste.  Pasionați colecționari, iscusiți creatori de valori identitare, împătimiți iubitori de frumos, soții Liliana ți Ion Ionașcu sunt un model pentru toți cei care iubesc folclorul și arta populara românească.

Muzeu privat al profesorului Gheorghe Rancu deține diferite obiecte antice și vechi precum pavele ce se puneau în băi pe vremea Imperiului Roman, costume populare foarte vechi din Banat, război de țesut, ustensile și unelte țărănești, arme din primul și al doilea război mondial, felinare, mașini de scris, manuscrise, manuale, cărți vechi dar și multe altele. Colecția profesorului numără peste 3000 de piese unicat, unele dintre acestea fiind de o valoare inegalabilă. Dorința profesorului a fost promovarea valorile culturale și tradițiile din Valea Almăjului iar deschiderea acestui muzeu privat a reușit îndeplinirea acestei dorințe. Sursa Text & Foto: https://www.infocs.ro/muzeu-privat-cu-piese

Între anii 1737 și 1739, pe când această clădire era cunoscută ca "Baia Comună", a suferit distrugeri majore în timpul conflictului cu Imperiul Otoman, fiind refăcută parțial între anii 1758 și 1760, capată denumirea de "Baia cea Mare". Forma sa actuală datează din anul 1846, când a fost reconstruită. Astăzi, în cadrul muzeului, putem găsi bazinul rezervat odinioară doamnelor, închinat Afroditei, zeița frumuseții și a iubirii, într-un spatiu ce încurajează armonia și relaxarea. Pentru domni, două bazine speciale au fost dedicate în cinstea lui Apollo, zeul adevărului și vindecării, precum și lui Hercule, eroul cunoscut pentru puterea sa nemăsurată. Cu 32 de cabine individuale, fiecare purtând numele unor personalități regale care au ales să se trateze în acest loc, este important să facem mențiunea că Băile Apollo se numără printre primele băi construite în perioada expansiunii romane. sursa

Muzeul a apărut după mijlocul secolului trecut, la inițiativa societății civile locale din orașul industrial Reșița.  În anul 1957 s-a constituit „Comitetul pentru înființarea muzeului”, în cadrul Uzinei Constructoare de Mașini din Reșița, reunind astfel unități siderurgice și de construcții de mașini. sursa text sursa foto

Cesky dum, sau în traducere Casa cehească din Gârnic este primul muzeu al comunităţii cehe din România. Această gospodărie reprezintă o casă tipic cehească, amenajată în stil rustic și având în componența sa inclusiv o grădină, o şură și anexe. De asemenea, clădirea adăposteşte sediul Uniunii Slovacilor şi Cehilor din Caraş-Severin. Sursa foto

Muzeul Cineaștilor Amatori (unic în România) este o inițiativă privată care își propune să cerceteze și să pună în evidență publicului importanța pe care mișcarea cineaștilor amatori a avut-o în România. Colecția principală reprezintă camere cu film și proiectoare. Muzeul este situat în vechea sală de proiecție a Cinematografului 23 August Muzeul Cineastului Amator este o iniţiativă privată ce işi propune cercetarea şi readucerea în atenţia publicului a mişcării de cineamatorism din România. Principalele direcţii pe care se orientează muzeul sunt colecţionarea de aparatură utilizată de cineamatori (camere pe peliculă, aparate de proiecţie, vizioneze, prese de tăiat şi lipit filme, filme pe peliculă), colecţionarea de piese ce au legătură cu industria şi cultura cinematografică (postere de film, poze din filme, poze cu actori, programe de film) şi facilitarea accesului publicului la expoziţiile realizate. Muzeul are trei funcţii principale: Muzeologie: conservarea, restaurarea şi prezentarea obiectelor din colecţia muzeului Cercetare/Studiu: studiul istoriei cineamatorismului şi cinematografiei, atât din România cât şi din afară Educaţie: organizarea de evenimente cu scop educaţional pentru studenţi, elevi şi public prin tabere de profil, publicarea tuturor materialelor din cadrul muzeului către public, relaţiile cu instituţii de învăţământ superior. Muzeologie Muzeul deţine un patrimoniu important format din aparatură utilizată de cineaştii amatori ai secolului trecut (camere de filmat pe peliculă, aparate de proiecţie, vizionate, prese de tăiat şi lipit film, aparate de editat film, tancuri de developare, etc.), filme pe peliculă, atât filme profesioniste cât şi filme realizate de cineaşti amatori, afişe de film, aparatură utilizată în cinematografe, publicaţii legate de activitatea cineaştilor dar şi despre cinema-ul românesc şi altele. Cercetare / Studiu Muzeul se ocupă cu studiul activităţii cineaştilor amatori, cu ajutorul materialelor aflate în patrimoniu (filme realizate, publicaţii, premii şi diplome câştigate de către aceştia, interviuri cu foştii cineaşti sau oameni din domeniul cinematografiei). O altă activitate este digitalizarea filmelor vechi realizate pe peliculă şi publicarea acestora spre vizionare pentru public. Filmele realizate de către cineamatorii vremii ne oferă informaţii importante despre istoria locurilor din care provin. Educaţie Muzeul pune la dispoziţia publicului informaţii, aparatură şi cunoştiinţe în ceea ce priveşte cineamatorismul. De asemenea, o parte din activităţile muzeului au ca şi scop formarea cineaştilor amatori prin tabere de formare cât şi cu ajutorul cineclubului coordonat de câtre muzeu. Sursa Text & Foto: http://www.reteauamemoriei.ro/muzeul-cineastului-amator-resita/

Muzeul de Etnografie, Etnologie și Folclor „Țara Carașului”, parte din istoria şi tradiţia Banatului Montan, este secție de  activități permanente a Centrului Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” din Oraviţa și este organizat și amenajat pe criteriul etno-istoriei. Astfel, orice obiect expus nu are doar o importanță strict etno-folclorică, ci el are vechimea și istoria sa.

Muzeul a fost înfiinţat în anul 1980, din iniţiativa prof. Tiberiu Boşcaiu şi se află în incinta Liceului Bănăţean din oraşul Oţelu-Roşu, cuprinzând 9 săli. Printr-un act de donaţie, prof. Tiberiu Boşcaiu a înzestrat instituţia cu valori precum cărţi vechi, documente şi fotografii. Muzeul oferă vizitatorilor istoria literaturii române în imagini fotografice, de la origini şi până în prezent, în peste 3.000 de exponate. Sursa foto:  Muzeul de Geografie Literară Tiberiu Boșcaiu

Muzeul Locomotivelor este amenajat în aer liber, la intrarea în Reşiţa dinspre Timişoara. Acesta datează din anul 1972 şi găzduieşte 16 exponate  din diverse epoci de constructie. Cel mai important exponat este locomotiva RESICZA, una dintre cele trei prime locomotive cu aburi construite în spațiul sud-est european, la Reșița, între anii 1872-1873. 

Muzeul de mineralogie estetică a fierului realizat de către Constantin Gruescu se află în localitatea Ocna de Fier. Acesta găzduieşte peste 2000 de flori de mină adunate în decursul a peste 60 de ani. Vedeta colecției este ”macla Gruescu”, o maclă coaxială cu concreșteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier, într-o pungă subterană de argilă.    Sursa foto: https://vatra-mcp.ro

Muzeul „Constantin Lucaci” se află în centrul orașului Bocșa Montană și cuprinde 17 sculpturi din oțel inoxidabil create de unul dintre cei mai mari sculptori europeni, Constantin Lucaci. Sculpturile-metafore fac parte din ciclul de lucrări „Spațiu și lumină”. Niciuna dintre sculpturi nu a fost denumită, întrucât sculptorul a avut scopul de a lăsa vizitatorul să surprindă singur, prin propriul filtru de gândire, esența fiecărei sculpturi. Ceea ce se cunoaște este faptul că domnul Constantin Lucaci a încercat să cuprindă, în creația sa, lumina, fiind denumit „maestrul luminii”: „Am fost obsedat în această viață de sculptarea luminii. Dar nu lumina în sens banal – opusul întunericului, ci lumina ca esență. Lumina care stă la baza universului, pentru că toți aștrii, toate stelele sunt construcții de lumină. Eu am căutat să o captez și-i dau formă prin metafore.” (Sgaverdia Dorina, 2008) Piesele sunt sculptate fie în zig-zag, fie în curbe spațiale sau în forme stelare în proporții armonioase. Printre aceste metafore în oțel inoxidabil ale luminii, veți avea privilegiul de a vedea și o parte dintre desenele sculptorului, realizate în cărbune. Muzeul din Bocșa este cel de-al doilea muzeu „Constantin Lucaci” din lume, primul fiind deschis în Italia, la 14 aprilie 2007, în Sanctuarul San Francesco di Paola, sub denumirea „Racolta Constantin Lucaci”. Muzeul din Italia cuprinde o colecție de 37 de sculpturi în oțel inoxidabil, colecția fiind sub egida Vaticanului. Sursa Text & Foto:  http://cnipt-caransebes.ro/zona-turistica/obiective-turistice-din-caras-severin/muzee/muzeul-constantin-lucaci-spatiu-si-lumina-bocsa-montana/                                https://bocsacs.wordpress.com/2012/06/09/muzeul-constantin-lucaci-bocsa/                                https://www.facebook.com/muzeulconstantinlucacispatiusiluminabocsa/

Muzeul este situat în centrul Stațiunii Băile Herculane în clădirea Cazinoului și poartă numele lui Nicolae Cena, militar ridicat la grad de general de diviziecare a avut un impact major asupra vieții culturale din Mehadia, Băile Herculane și nu numai. Nicolae Cena a făcut săpături în locul unde fusese Castrul Roman Ad Mediam și a descoperit o serie de monede, documente religioase, profane, inscripții și statui, construind inclusiv macheta castrului roman Ad Mediam. Acesta a fondat muzeul din Băile Heculane, donându-și aici toate descoperirile de la Castrul Roman. sursa

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş s-a înfiinţat în anul 1963 la iniţiativa inimoşilor iubitori de istorie: prof. Bujor Jumanca, prof. Iulian Lungu şi col(r) Liviu Groza. În anul 1963 este descoperită o diploma militar la Tibiscum, eveniment ce atrage atenţia academicianului Constantin Daicoviciu, care impulsionează activitatea muzeală de la Caransebeş prin organizarea instituţiei în Muzeu de Etnografie şi istorie locală.  Din această perioadă datează începuturile cercetărilor arheologice sistematice de la Tibiscum. Din iniţiativa directorului muzeului dr. Petru Bona şi cu sprijinul deosebit acordat de către prof. dr. Trandafir Cocârlă, primul secretar general al Judeţului Caraş – Severin este înfiinţată Rezervaţia Arheologică de la Tibiscum, aflată în satul Jupa, pe o suprafaţă de 17 Ha, unde sunt protejate monumentele aparţinătoare municipiului roman şi castrului militar. Tot datorită demersurilor făcute de către conducerea muzeului şi sprijinite de conducerea judeţului Caraş – Severin, în anul 1980 este deschisă prima expoziţie arheologică în Muzeul Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum şi tot în acest an Muzeul din Caransebeş primeşte spre administrare clădirea comandamentului Regimentului de Graniţă Nr. 13 Româno – Bănaţean, unde se va stabili după anul 1989 şi unde astăzi îşi desfăşoara activitatea.

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş s-a înfiinţat în anul 1963 la iniţiativa inimoşilor iubitori de istorie: prof. Bujor Jumanca, prof. Iulian Lungu şi col(r) Liviu Groza. În anul 1963 este descoperită o diploma militar la Tibiscum, eveniment ce atrage atenţia academicianului Constantin Daicoviciu, care impulsionează activitatea muzeală de la Caransebeş prin organizarea instituţiei în Muzeu de Etnografie şi istorie locală. Din această perioadă datează începuturile cercetărilor arheologice sistematice de la Tibiscum. Din iniţiativa directorului muzeului dr. Petru Bona şi cu sprijinul deosebit acordat de către prof. dr. Trandafir Cocârlă, primul secretar general al Judeţului Caraş – Severin este înfiinţată Rezervaţia Arheologică de la Tibiscum, aflată în satul Jupa, pe o suprafaţă de 17 Ha, unde sunt protejate monumentele aparţinătoare municipiului roman şi castrului militar. Tot datorită demersurilor făcute de către conducerea muzeului şi sprijinite de conducerea judeţului Caraş – Severin, în anul 1980 este deschisă prima expoziţie arheologică în Muzeul Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum şi tot în acest an Muzeul din Caransebeş primeşte spre administrare clădirea comandamentului Regimentului de Graniţă Nr. 13 Româno – Bănaţean, unde se va stabili după anul 1989 şi unde astăzi îşi desfăşoara activitatea. Sursa Text & Foto: https://www.muzeul-caransebes.ro

Monetăria a funcţionat până în 1855 şi are ca stemă un ciocan şi un târnăcop, încrucişate în interiorul unei roţi dinţate, înconjurată de o cunună formată pe o parte din frunze de laur şi pe cealaltă parte din frunze de stejar. În perioada interbelică, locului unde se afla cândva monetăria i se spunea „bănărie”, aici funcţionând celebra moară a lui Iacob Stoian. Concretizarea Muzeului Monetăriei Imperiale Oravița este parte din amplul proiect al Centrului Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” de a surprinde în locații de pe teritoriul orașului, prin 17 secții muzeale pe care le vom concretiza pe rând, istoria orașului și a Țării Carașului în relație cu istoria Banatului, a României și a Europei Centrale. Este rezultatul unei inițiative la care efortul nostru specializat a beneficiat de sprijinul direct și implicarea integrală a D-lui jurist Dumitru Ursu, primarul orașului Oravița și este parte din proiectul dedicat aniversării Teatrului Vechi la 200 ani, în 2017. Sursa Text & Foto: https://oravita.ro/muzeul-monetariei-imperiale-oravita1/

Asociația Culturală „Izvoare Almăjene”, cu ajutorul Primăriei din Bozovici a redeschis „Muzeul Sătesc din Bozovici” în aceeași locație ca și a Muzeul Almăjului inaugurat în anul 1929. Manifestarea a avut ca temă “Muzeul sătesc, punte de legătură între trecut și viitor”. A fost organizată o expoziție de fotografii din Almăj dar și o expoziție de cărți și publicații din Voivodina - Serbia ce a fost dedicată spiritualității românești și prezentată de către domnul prof. Gheorghe Rancu-Bodrog. Colecţiile muzeului cuprind diverse obiecte precum artefacte arheologice, monede, arme, steaguri locale, tablouri vechi şi fotografii de epocă, scrisori, jurnale şi medalii dar și diverse obiecte casnice, piese de port popular sau mobilier specific zonei. Sursa Text & Foto: taraalmajului.ro, pressalert.ro, rudaria-turistica.ro

Muzeul este compus din două săli, una de arheologie şi una de etnografie, unde sunt expuse piese de o valoare deosebită pentru istorie şi cultură. Acestea provin din siturile şi rezervaţiile arheologice de pe raza comunei. Colecţia de etnografie cuprinde şi obiecte legate de pescuit. Ion Dragomir, profesor şi om de cultură pasionat de istorie, geografie şi etnografie, a înfiinţat Muzeul Sătesc din Gornea în anul 1970. Sursa Text & Foto: vatra-mcp.ro

Este un punct de interes pentru vizitatorii Văii Almajului din Banatul montan și prezintă piese de etnografie, ceramică, instrumentar fierărie, instrumentar prelucrare cânepă şi lînă, obiecte religioase vechi, fotografie veche. sursa text & foto