Muzeul de Sculpturi în Inox Constantin Lucaci - „Spațiu & Lumină"

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş s-a înfiinţat în anul 1963 la iniţiativa inimoşilor iubitori de istorie: prof. Bujor Jumanca, prof. Iulian Lungu şi col(r) Liviu Groza. În anul 1963 este descoperită o diploma militar la Tibiscum, eveniment ce atrage atenţia academicianului Constantin Daicoviciu, care impulsionează activitatea muzeală de la Caransebeş prin organizarea instituţiei în Muzeu de Etnografie şi istorie locală.  Din această perioadă datează începuturile cercetărilor arheologice sistematice de la Tibiscum. Din iniţiativa directorului muzeului dr. Petru Bona şi cu sprijinul deosebit acordat de către prof. dr. Trandafir Cocârlă, primul secretar general al Judeţului Caraş – Severin este înfiinţată Rezervaţia Arheologică de la Tibiscum, aflată în satul Jupa, pe o suprafaţă de 17 Ha, unde sunt protejate monumentele aparţinătoare municipiului roman şi castrului militar. Tot datorită demersurilor făcute de către conducerea muzeului şi sprijinite de conducerea judeţului Caraş – Severin, în anul 1980 este deschisă prima expoziţie arheologică în Muzeul Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum şi tot în acest an Muzeul din Caransebeş primeşte spre administrare clădirea comandamentului Regimentului de Graniţă Nr. 13 Româno – Bănaţean, unde se va stabili după anul 1989 şi unde astăzi îşi desfăşoara activitatea.

Cesky dum, sau în traducere Casa cehească din Gârnic este primul muzeu al comunităţii cehe din România. Această gospodărie reprezintă o casă tipic cehească, amenajată în stil rustic și având în componența sa inclusiv o grădină, o şură și anexe. De asemenea, clădirea adăposteşte sediul Uniunii Slovacilor şi Cehilor din Caraş-Severin. Sursa foto

Este un punct de interes pentru vizitatorii Văii Almajului din Banatul montan și prezintă piese de etnografie, ceramică, instrumentar fierărie, instrumentar prelucrare cânepă şi lînă, obiecte religioase vechi, fotografie veche. sursa text & foto

Muzeul este situat în centrul Stațiunii Băile Herculane în clădirea Cazinoului și poartă numele lui Nicolae Cena, militar ridicat la grad de general de diviziecare a avut un impact major asupra vieții culturale din Mehadia, Băile Herculane și nu numai. Nicolae Cena a făcut săpături în locul unde fusese Castrul Roman Ad Mediam și a descoperit o serie de monede, documente religioase, profane, inscripții și statui, construind inclusiv macheta castrului roman Ad Mediam. Acesta a fondat muzeul din Băile Heculane, donându-și aici toate descoperirile de la Castrul Roman. sursa

Muzeul de Etnografie, Etnologie și Folclor „Țara Carașului”, parte din istoria şi tradiţia Banatului Montan, este secție de  activități permanente a Centrului Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” din Oraviţa și este organizat și amenajat pe criteriul etno-istoriei. Astfel, orice obiect expus nu are doar o importanță strict etno-folclorică, ci el are vechimea și istoria sa.

Casa și atelierul familiei Ionașcu, un muzeu viu în care tradiția este la loc de cinste.  Pasionați colecționari, iscusiți creatori de valori identitare, împătimiți iubitori de frumos, soții Liliana ți Ion Ionașcu sunt un model pentru toți cei care iubesc folclorul și arta populara românească.

Muzeul Cineaștilor Amatori (unic în România) este o inițiativă privată care își propune să cerceteze și să pună în evidență publicului importanța pe care mișcarea cineaștilor amatori a avut-o în România. Colecția principală reprezintă camere cu film și proiectoare. Muzeul este situat în vechea sală de proiecție a Cinematografului 23 August Muzeul Cineastului Amator este o iniţiativă privată ce işi propune cercetarea şi readucerea în atenţia publicului a mişcării de cineamatorism din România. Principalele direcţii pe care se orientează muzeul sunt colecţionarea de aparatură utilizată de cineamatori (camere pe peliculă, aparate de proiecţie, vizioneze, prese de tăiat şi lipit filme, filme pe peliculă), colecţionarea de piese ce au legătură cu industria şi cultura cinematografică (postere de film, poze din filme, poze cu actori, programe de film) şi facilitarea accesului publicului la expoziţiile realizate. Muzeul are trei funcţii principale: Muzeologie: conservarea, restaurarea şi prezentarea obiectelor din colecţia muzeului Cercetare/Studiu: studiul istoriei cineamatorismului şi cinematografiei, atât din România cât şi din afară Educaţie: organizarea de evenimente cu scop educaţional pentru studenţi, elevi şi public prin tabere de profil, publicarea tuturor materialelor din cadrul muzeului către public, relaţiile cu instituţii de învăţământ superior. Muzeologie Muzeul deţine un patrimoniu important format din aparatură utilizată de cineaştii amatori ai secolului trecut (camere de filmat pe peliculă, aparate de proiecţie, vizionate, prese de tăiat şi lipit film, aparate de editat film, tancuri de developare, etc.), filme pe peliculă, atât filme profesioniste cât şi filme realizate de cineaşti amatori, afişe de film, aparatură utilizată în cinematografe, publicaţii legate de activitatea cineaştilor dar şi despre cinema-ul românesc şi altele. Cercetare / Studiu Muzeul se ocupă cu studiul activităţii cineaştilor amatori, cu ajutorul materialelor aflate în patrimoniu (filme realizate, publicaţii, premii şi diplome câştigate de către aceştia, interviuri cu foştii cineaşti sau oameni din domeniul cinematografiei). O altă activitate este digitalizarea filmelor vechi realizate pe peliculă şi publicarea acestora spre vizionare pentru public. Filmele realizate de către cineamatorii vremii ne oferă informaţii importante despre istoria locurilor din care provin. Educaţie Muzeul pune la dispoziţia publicului informaţii, aparatură şi cunoştiinţe în ceea ce priveşte cineamatorismul. De asemenea, o parte din activităţile muzeului au ca şi scop formarea cineaştilor amatori prin tabere de formare cât şi cu ajutorul cineclubului coordonat de câtre muzeu. Sursa Text & Foto: http://www.reteauamemoriei.ro/muzeul-cineastului-amator-resita/

Muzeul este compus din două săli, una de arheologie şi una de etnografie, unde sunt expuse piese de o valoare deosebită pentru istorie şi cultură. Acestea provin din siturile şi rezervaţiile arheologice de pe raza comunei. Colecţia de etnografie cuprinde şi obiecte legate de pescuit. Ion Dragomir, profesor şi om de cultură pasionat de istorie, geografie şi etnografie, a înfiinţat Muzeul Sătesc din Gornea în anul 1970. Sursa Text & Foto: vatra-mcp.ro

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş s-a înfiinţat în anul 1963 la iniţiativa inimoşilor iubitori de istorie: prof. Bujor Jumanca, prof. Iulian Lungu şi col(r) Liviu Groza. În anul 1963 este descoperită o diploma militar la Tibiscum, eveniment ce atrage atenţia academicianului Constantin Daicoviciu, care impulsionează activitatea muzeală de la Caransebeş prin organizarea instituţiei în Muzeu de Etnografie şi istorie locală. Din această perioadă datează începuturile cercetărilor arheologice sistematice de la Tibiscum. Din iniţiativa directorului muzeului dr. Petru Bona şi cu sprijinul deosebit acordat de către prof. dr. Trandafir Cocârlă, primul secretar general al Judeţului Caraş – Severin este înfiinţată Rezervaţia Arheologică de la Tibiscum, aflată în satul Jupa, pe o suprafaţă de 17 Ha, unde sunt protejate monumentele aparţinătoare municipiului roman şi castrului militar. Tot datorită demersurilor făcute de către conducerea muzeului şi sprijinite de conducerea judeţului Caraş – Severin, în anul 1980 este deschisă prima expoziţie arheologică în Muzeul Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum şi tot în acest an Muzeul din Caransebeş primeşte spre administrare clădirea comandamentului Regimentului de Graniţă Nr. 13 Româno – Bănaţean, unde se va stabili după anul 1989 şi unde astăzi îşi desfăşoara activitatea. Sursa Text & Foto: https://www.muzeul-caransebes.ro